English
Alegerile prezidenţiale din România, ce vor avea loc duminică, 24 noiembrie 2024, reprezintă un moment crucial în definirea direcţiei politice a ţării pentru următorii cinci ani, prin prisma faptului că, din cei 14 candidaţi pentru funcţia supremă în stat, şase susţin că suveranitatea naţională este mai importantă decât calea pro-europeană şi pro-nord-atlantică pe care ne-am angajat de 20 de ani încoace. Mai mult, din cei 14 candidaţi am rămas numai cu 13, după retragerea din cursă, în această săptămână, a lui Ludovic Orban, care a declarat că îi îndeamnă pe susţinătorii săi, chiar dacă îl vor regăsi duminică în buletinul de vot, să o voteze pe Elena Lasconi, candidatul USR pentru funcţia de preşedinte al României. În aceste condiţii, din 13 candidaţi, avem şase suveranişti, adică aproape jumătate, statistică ce ar trebui să ne dea fiori ţinând cont că toţi cei şase au obţinut de la cetăţenii români cu drept de vot numărul de semnături necesare pentru susţinerea candidaturii, adică minimum 200.000 de susţinători per candidat. Menţionăm că susţinerea ideii suveraniste nu este una contrară principiilor europene, ba chiar are un curent favorabil în rândul cetăţenilor, dar modul în care cei şase candidaţi la prezidenţiale au prezentat această idee este unul populist, toxic şi dăunător, menit să ducă la izolaţionism şi chiar ieşirea din UE sau din NATO.
Conform datelor oficiale, 18.994.290 de alegători sunt aşteptaţi să participe la alegerile prezidenţiale de duminică, care ar putea consemna o revenire a stângii politice la Palatul Cotroceni după 20 de ani de preşedinţie de dreapta. Practic, Ion Iliescu a fost ultimul preşedinte de stânga ales de români, iar mandatul acestuia s-a încheiat la finalul anului 2004, odată cu alegerea în funcţia de preşedinte a lui Traian Băsescu.
Pentru facilitarea procesului de vot de duminică, Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central au dispus organizarea a 18.968 de secţii de votare pe teritoriul României şi 950 de secţii de votare pentru Diaspora, în ţările în care se află cetăţeni români pentru ca şi aceştia să îşi poată exercita dreptul de vot. Mai mult, ca o noutate în acest an, la alegerile prezidenţiale votarea în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile pentru fiecare tur de scrutin - în 22, 23 şi 24 noiembrie, la primul tur, respectiv 6, 7 şi 8 decembrie, la al doilea tur.
De asemenea, pentru cetăţenii români din diaspora care s-au înregistrat în prealabil a fost disponibil şi votul prin corespondenţă, mecanism implementat pentru a facilita participarea la vot a românilor din străinătate, oferindu-le posibilitatea de a-şi exprima opţiunea electorală fără a se deplasa la o secţie de votare.
Pentru a afla cărei secţii de votare sunt arondaţi, alegătorii pot accesa site-ul www.registrulelectoral.ro, aparţinând Autorităţii Electorale Permanent. Menţionăm că cetăţenii cu drept de vot care în ziua scrutinului nu se află în localitatea de domiciliu, îşi pot exercita dreptul la orice secţie de votare din localitatea în care se află, urmând a fi trecuţi în lista suplimentară. Acest tip de vot este permis doar la alegerile prezidenţiale, nu şi la alegerile parlamentare care vor avea loc în 1 decembrie, unde alegătorii pot vota doar la secţia la care sunt arondaţi.
Menţionăm că, pentru a asigura desfăşurarea corectă şi legală a procesului electoral, legislaţia românească prevede sancţiuni clare pentru anumite fapte comise în ziua alegerilor. Astfel, constituie infracţiune oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat. Pentru această infracţiune, pedeapsa prevăzută de lege este închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tot infracţiune este şi votul multiplu, adică votarea de mai multe ori sau în mai multe locuri. Legislaţia electorală mai prevede un set amplu de contravenţii, dintre care amintim interzicerea fotografierii sau filmării votului în cabina de vot, precum şi intrarea în cabina de vot a mai multor persoane cu excepţia celor care au nevoie de însoţitor pentru a-şi exercita dreptul respectiv.
• Candidaţi mulţi, oferte pe măsură
La scrutinul de duminică, alegătorii vor avea pe buletin numele a 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale, chiar dacă Ludovic Orban s-a retras din cursă, în urmă cu câteva zile, în favoarea candidatei USR, Elena Lasconi. Biroul Electoral Central a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea candidaţilor pe buletinul de vot, după cum urmează: Elena Lasconi - Uniunea Salvaţi România (USR), George Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat (PSD), Nicolae Ciucă - Partidul Naţional Liberal (PNL), Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Mircea Geoană - candidat independent, Ana Birchall - candidat independent, Alexandra Păcuraru - Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN), Sebastian Popescu - Partidul Noua Românie (PNR), Ludovic Orban - Forţa Dreptei, Călin Georgescu - candidat independent, Cristian Diaconescu - candidat independent, Cristian Terheş - Partidul Naţional Conservator Român (PNCR) şi Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale (PLAN).
Amintim că la cursa prezidenţială au dorit să participe mai mulţi candidaţi, dar majoritatea acestora nu au întrunit condiţiile legale, fiindu-le respinse dosarele de candidatură de către Biroul Electoral Central. Un caz special în acest an a fost implicarea Curţii Constituţionale a României care a interzis participarea la cursa pentru funcţia supremă în stat a deputatului european Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedinta partidului SOS. În decizia sa, CCR susţine că Şoşoacă nu poate participa la cursa prezidenţială deoarece a avut mai multe poziţii publice prin care a arătat că dispreţuieşte prevederile constituţionale, inclusiv pe cele privind apartenenţa ţării noastre la NATO şi Uniunea Europeană, şi că odată ce ar fi fost eventual aleasă, jurământul ei pentru accederea la funcţia de preşedinte al ţării nu ar fi fost unul valid deoarece ar fi jurat pe un document pe care îl dispreţuieşte - Constituţia României. Decizia CCR a fost atacată în instanţele civile şi la BEC de către Diana Şoşoacă, care a cerut şi suspendarea scrutinului din 24 noiembrie, dar nu avem o sentinţă definitivă la solicitarea formulată de deputatul european.
În ceea ce priveşte candidaţii validaţi de BEC, aceştia şi-au prezentat în ultima lună platformele electorale în care au menţionat priorităţile şi viziunea lor pentru viitorul României. De exemplu, Elena Lasconi, reprezentanta USR, a subliniat importanţa transparenţei guvernamentale şi a luptei împotriva corupţiei. George Simion, liderul AUR, a promovat valorile naţionale şi suveranitatea României. Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a pus accent pe dezvoltarea economică şi protecţia socială. Nicolae Ciucă, din partea PNL, a evidenţiat necesitatea consolidării securităţii naţionale şi a parteneriatelor internaţionale. Kelemen Hunor, reprezentantul UDMR, a promovat drepturile minorităţilor şi dezvoltarea regională. Mircea Geoană, candidat independent, a subliniat importanţa unei politici externe echilibrate şi a modernizării infrastructurii. Ana Birchall, de asemenea independentă, a pus accent pe reforma justiţiei şi egalitatea de gen. Alexandra Păcuraru, din partea ADN, a promovat antreprenoriatul şi inovaţia. Sebastian Popescu, reprezentantul PNR, a subliniat necesitatea reformelor în educaţie şi sănătate. Călin Georgescu, candidat independent, a promovat sustenabilitatea şi protecţia mediului, dar pe baza unui program hrană-apă-energie, ce îşi are sorgintea în perioada comunistă. Cristian Diaconescu, tot independent, a subliniat necesitatea consolidării statului de drept. Cristian Terheş, din partea PNCR, a pus accent pe valorile tradiţionale şi suveranitatea naţională. Silviu Predoiu, reprezentantul PLAN, a promovat reforma administraţiei publice şi eficienţa guvernamentală.
Fiecare dintre candidaţi a venit cu un plan bine-structurat în cadrul căruia s-au regăsit măsuri care ţin mai degrabă de Guvern decât de exercitarea funcţiei de preşedinte al ţării. Astfel printre măsurile respective, se află planul Simion privind construirea de locuinţe la preţul de 35.000 euro bucata, mărirea salariilor şi pensiilor (programul Ciolacu), cadru favorabil dezvoltării mediului de afaceri (planul Ciucă) şi diferite măsuri de protecţie socială pe care toţi candidaţii le-au introdus în ofertele lor electorale. Dacă ar fi să le analizăm şi să le vedem implementate, România ar trebui să fie un paradis european în anul 2029, la finalul mandatului oricăruia dintre cei 13 candidaţi rămaşi în cursa prezidenţială, numai că promisiunile respective nu pot fi realizate fără sprijinul Guvernului şi Parlamentului, ceea ce s-a dovedit a fi foarte dificil în ultimii 30 de ani.
• Controverse privind candidaţii la alegerile prezidenţiale
Trecând dincolo de promisiunile electorale, campania pentru prezidenţială a fost marcată încă de la început de mai multe scandaluri în ceea ce îi priveşte pe candidaţi. Astfel, încă din 7 octombrie, a izbucnit scandalul Nordis, după publicarea anchetei efectuate de jurnaliştii de la Recorder, scandal imobiliar care a dus la demisia Laurei Vicol din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, dar şi din PSD.
Scandalul respectiv nu l-a ocolit pe candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, Marcel Ciolacu, cel care s-a aflat alături de fiul său şi de alţi doi colegi de partid în urmă cu doi ani într-un avion privat plătit de compania Nordis, cu care au mers la Monaco pentru a vedea o cursă de Formula 1 şi la Paris pentru a viziona finala Champions League la fotbal.
Marcel Ciolacu a fost nevoit să suporte criticile şi în cazul nepotului său care a obţinut finanţare europeană pentru o companie înfiinţată în urmă cu doi ani pentru realizarea unor proiecte în domeniul energiei verzi, proiecte pe care le-a înstrăinat rapid în 2024. Dintre scandalurile care au marcat campania prezidenţială a şefului PSD mai amintim sesizările pe care USR, AUR şi REPER le-au adresat în luna martie la Parchetul General privind o eventuală manipulare a pieţei de capital de către premierul Marcel Ciolacu în cazul Roşia Montană, dar şi cel privind originalul diplomei de bacalaureat a celui ce îşi doreşte să devină preşedintele României.
De scandaluri nu este lipsită nici candidata USR, Elena Lasconi, care în urmă cu un an s-a certat cu fiica ei din cauza votului pro-familia tradiţională pe care Lasconi l-a exprimat la referendumul susţinut de PSD şi Liviu Dragnea din 2018, referendum ce a eşuat deoarece nu a întrunit prezenţa necesară, de 30% din alegători. Mai mult, de-a lungul campaniei electorale, Elena Lasconi a fost acuzată că ar fi favorizat angajarea soţului ei în funcţia de consilier parlamentar la grupul USR, dar şi de faptul că ar fi implicată într-un dosar penal aflat în cercetarea Parchetului European privind cheltuierea ilegală a fondurilor europene într-un proiect derulat de Primăria Câmpulung.
George Simion, candidatul din partea AUR este şi el implicat în mai multe controverse. Astfel, Simion a fost declarat persona non grata în Republica Moldova şi Ucraina, fiind acuzat de autorităţile de la Kiev şi de cele de la Chişinău de activităţi subversive şi legături cu servicii de informaţii ruseşti. Mai mult, candidatul din partea AUR a dovedit în ultimii patru ani că este o persoană agresivă, lucru demonstrat în Camera Deputaţilor, când i-a adresat injurii lui Alfred Simonis, când l-a agresat fizic pe Virgil Popescu - fostul ministru al Energiei şi când a agresat-o fizic şi verbal pe senatoarea Diana Şoşoacă.
Nicolae Ciucă (PNL) nu este nici el străin de scandaluri. Astfel, fostul premier şi actualul preşedinte al Senatului a fost acuzat de plagiat în lucrarea de doctorat, de către jurnalista Emilia Şercan, de la PressOne, acuzaţie ce a atras asupra colegei de presă un val de ameninţări şi represiuni din partea celor care îl susţin pe Nicolae Ciucă. Doamna Şercan s-a adresat şi Justiţiei în cazul plagiatului lui Ciucă, dar atât Ministerul Educaţiei cât şi Parchetul au preferat să amâne cât mai mult luarea unei decizii sau să pună batista pe ţambal, adică să îngroape cazul.
Un alt scandal care îl priveşte pe candidatul PNL este campania electorală prematură pe care şi-a organizat-o în jurul apariţiei cărţii sale, când liberalii au plătit peste 2 milioane euro panotajul pentru 400 panouri publicitare impresionante amplasate de-a lungul drumurilor rutiere principale din ţară, în care era anunţată cartea respectivă alături de imaginea lui Nicolae Ciucă. Mai mult, ostaşul în slujba ţării - cum îi place lui Ciucă să fie numit - s-a confruntat şi cu un scandal extern după ce reporterii Recorder au realizat o serie de interviuri cu generalii italieni care au coordonat acţiunile militare din Irak, în perioada în care acolo se afla şi actualul general în rezervă Nicolae Ciucă, italienii desfiinţând mitul eroului de la Nassiriya în care a pozat mai mulţi ani candidatul PNL la prezidenţialele de duminică.
• Ferme de troli şi vizite la Moscova
Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost şi el implicat în scandaluri, după ce USR şi Elena Lasconi l-au acuzat că s-a întâlnit cu Tal Hanan, personaj cunoscut pentru manipularea alegerilor în diverse ţări, căruia i-ar fi solicitat să îl ajute. Mai mult, premierul Marcel Ciolacu a susţinut că există ferme de troli care sprijină campania lui Geoană, solicitând o anchetă în acest sens. Geoană a negat aceste acuzaţii, mai ales că nu există o fotografie sau o imagine video în care să apară alături de Tal Hanan, ci poze diferite în care cei doi ies singuri din imobilul în care se află sediul Aspen Institute România.
Fostul secretar general adjunct al NATO a mai fost acuzat că unul dintre cei care l-au sprijinit în primăvara acestui an, a avut legături cu un agent de influenţă al preşedintelui rus Vladimir Putin, dar Geoană a precizat că nu a avut nicio legătură cu persoana respectivă şi a negat orice contact cu agentul rus.
Un alt scandal care a izbucnit recent a fost cel în care, pe baza unor imagini foto, Mircea Geoană ar fi fost acuzat că o vizitează destul de des pe Ana Maria Cătăuţă, deputat PSD, dar acesta a menţionat că relaţia dintre ei este una profesională şi că este o persoană care face parte din echipa sa extinsă care îl susţine în campanie.
Mircea Geoană nu a scăpat nici de acuzaţiile privind vizita privată efectuată la Moscova în aprilie 2009, vizită despre care acesta a spus luni, la dezbaterea organizată de Digi 24 şi Universitatea Babeş-Bolyai: "Am fost la Moscova în 2009 în vizită privată, exploratorie, în calitate de candidat la Preşedinţia României, unde am discutat cu un consilier al preşedintelui rus de atunci, Dmitri Medvedev".
Kelemen Hunor (UDMR) este acuzat de o parte dintre contracandidaţii săi, în special de suveranişti, că a făcut în dese rânduri afirmaţii privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi că este apropiat al premierului ungar Viktor Orban.
În ceea ce o priveşte pe Ana Birchall, fost vicepremier şi ministru al Justiţiei în guvernul Dăncilă, ea este acuzată că nu s-a opus în Parlament în 2017 şi 2018 proiectelor privind legile justiţiei iniţiate de controversatul Florin Iordache. Înainte de începerea campaniei electorale pentru prezidenţiale, în contextul scandalului iscat la SNSPA privind agresarea sexuală şi emoţională a unor studente de către profesorul Alfred Bulai, Ana Birchall l-a acuzat de aceleaşi fapte şi pe Marius Pieleanu, despre al cărui comportament a afirmat că ar fi fost cunoscut şi de liderii PSD.
Alexandra Păcuraru (ADN), deşi nu a fost implicată în scandaluri, este acuzată de contracandidaţii săi pentru faptul că tatăl său, Maricel Păcuraru, este implicat în mai multe dosare penale instrumentate de diferite direcţii de parchet, chiar şi de DNA.
Independentul Călin Georgescu, cel care a fost susţinut în 2020 de AUR pentru funcţia de preşedinte al ţării, este acuzat de simpatii pro-ruse şi de promovarea unor teorii conspiraţioniste, în timp ce fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este acuzat pentru relaţia sa cu Traian Băsescu, dar şi participarea sa în structuri politice controversate, cum a fost UNPR, partid care a fost înfiinţat şi condus de generalul în rezervă Gabriel Oprea.
Europarlamentarul Cristian Terheş (PNCR) a avut de-a lungul timpului mai multe declaraţii controversate cu privire la măsurile de combatere a pandemiei COVID-19 şi a promovat teorii conspiraţioniste. În ceea ce priveşte atitudinea sa din timpul pandemiei, amintim că Terheş a fost sancţionat de conducerea Parlamentului European din acea vreme.
Silviu Predoiu (PLAN) este controversat numai prin faptul că a fost director al Serviciului de Informaţii Externe, poziţie din care a aflat mai multe despre contracandidaţii săi de duminică.
Cert este că, prin prisma celor de mai sus, alegerea pe care cetăţenii cu drept de vot trebuie să o facă duminică este una dificilă, deoarece se pare că în 2024 clasa politică din ţara noastră este incapabilă să ne facă o ofertă de calitate privind ocuparea funcţiei de preşedinte al ţării, funcţie care a căzut în derizoriu după 10 ani de mandat Iohannis.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului