English
Reporter: Ce v-a determinat să alegeţi nutriţia şi care a fost drumul dumneavoastră către WildFit?
Radu Sofronea: Nutriţia nu a fost doar o alegere profesională, ci o descoperire care mi-a schimbat complet viaţa. Cel mai mult am avut 125 de kilograme şi de mic copil am avut mari probleme cu greutatea. În 2018 am devenit pasionat de modul în care funcţionează corpul şi mintea ca întreg (nu separat) şi totul s-a schimbat. Atunci m-am vindecat complet, am ajuns la greutatea ideală şi m-am menţinut acolo fără voinţă sau chin, iar drumul meu a devenit clar. Ştiam cât de mulţi oameni trăiesc aceeaşi luptă continuă cu mâncarea pe care am dus-o şi eu, şi am realizat că îi pot ajuta cu adevărat pe cei care au probleme similare. WildFit nu este doar alimentaţia sănătoasă, nu înseamnă doar reguli şi restricţii, ci o schimbare profundă în relaţia pe care oamenii o au cu mâncarea. Am ajuns aici pentru că nevoia şi cheia nu erau în realitate să aflăm ce e bine să mâncăm, ci DE CE facem alegerile alimentare pe care le facem şi cum putem transforma obiceiurile noastre într-un mod sustenabil pe care să îl aplicăm fără chin, luptă sau voinţă.
Reporter: Ce presupune programul WildFit şi cui se adresează? Ce trebuie să ştie o persoană care vrea să apeleze la acest program?
Radu Sofronea: WildFit este un program de transformare a relaţiei cu mâncarea, bazat pe înţelegerea profundă a nevoilor corpului nostru, a modului în care funcţionează creierul şi a mecanismelor emoţionale şi mentale care stau în spatele alimentaţiei. Nu este o dietă, nu este un plan de slăbit - este un proces care ne ajută să ne reeducăm mintea şi corpul astfel încât să facem alegeri alimentare conştiente şi să nu mai fim prizonierii poftelor sau obiceiurilor toxice. Este destinat celor care vor mai mult decât o schimbare temporară - celor care vor echilibru, claritate şi libertate în alegerile lor alimentare.
Reporter: Ce schimbare în comportamentul propriu v-a adus, respectiv la ce rezultate aţi ajuns în urma integrării programului WildFit?
Radu Sofronea: Cel mai mare rezultat pe care eu l-am obţinut aplicând toate aceste cunoştinţe a fost LIBERTATEA faţă de mâncare pentru ca aveam "n" mâncăruri cărora eu nu le puteam spune nu şi aveam o singură opţiune: MĂNÂNC. În plus, atunci când lucrezi corect la partea psihologică şi emoţională nu mai simţi restricţii, iar relaţia cu mâncarea nu mai este una de luptă. În călătoria asta am învăţat care sunt cu adevărat semnalele corpului, cum se lucrează cu emoţiile şi cu convingerile care ne dictează comportamentul, deciziile şi rezultatele.
Reporter: Cum trebuie să arate un meniu zilnic sănătos?
Radu Sofronea: Un meniu sănătos nu înseamnă perfecţiune sau restricţie, ci echilibru şi varietate, ceva ce poate fi susţinut pe termen lung. Ar trebui să includă: alimente proaspete, neprocesate, bogate în nutrienţi esenţiali; proteine de calitate (vegetale sau animale, în funcţie de preferinţe); grăsimi sănătoase, care hrănesc creierul şi corpul; fibre din legume sau fructe, care susţin digestia şi menţin senzaţia de saţietate; multă hidratare - apa este esenţială în orice stil alimentar.
Reporter: Care sunt cele mai bune surse pentru energia noastră?
Radu Sofronea: Energia noastră nu vine doar din calorii, ci şi din calitatea nutrienţilor pe care îi consumăm şi starea de spirit pe care o avem. Din punct de vedere alimentar, cele mai bune surse de energie sunt cele care nu provoacă creşteri bruşte ale glicemiei.
De exemplu: grăsimile sănătoase - avocado, ulei de măsline, nuci de orice fel, fructe de mare, un peşte bun; proteine de calitate combinate cu legume; apă - crucială este hidratarea corectă pentru că ea susţine toate procesele metabolice.
Reporter: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le facem în alimentaţie?
Radu Sofronea: Câteva dintre cele mai comune greşeli sunt: alegerea produselor "light" sau "fără zahăr", care conţin mult mai mulţi aditivi nocivi şi deja sunt studii care arată că îndulcitorii cu indice glicemic mic provoacă poftă de mâncare şi afectează metabolismul; mentalitatea că slăbitul vine doar din farfurie sau sport şi că acolo e de fapt problema - prea puţini oameni se uită la tulburările alimentare precum mâncatul pe fond emoţional, compulsiv, mâncatul nocturn, dependenţa fizică, psihică sau emoţională, etc.; oamenii consumă cereale (orez, paste, ovăz, porumb etc.) pe motiv că sunt fibre şi noi avem nevoie de ele - din păcate, e doar parţial adevărată treaba asta pentru că da, avem nevoie de fibre, dar din fructe şi legume, iar cele din cereale ar trebui să fie consumate în cantitate mult mai mică; săritul peste mese ajută în slăbit - în realitate şi pe termen lung creează poftă excesivă de mâncare şi mai ales seara, iar asta duce la stagnare sau chiar acumulare de kilograme.
Reporter: Cum reuşim să schimbăm un obicei alimentar nociv şi cât timp ne ia acest lucru?
Radu Sofronea: Schimbarea unui obicei alimentar începe cu conştientizarea acestuia, mai exact să începem să înţelegem de ce avem acel obicei, cum ni l-am format, ce este în spate lui şi ce beneficii ne aduce. Odată ce avem răspunsurile la aceste întrebări, următorul pas este folosirea unei tehnici care să se potrivească. De exemplu: identificarea declanşatorilor şi înlăturarea/rezolvarea/diminuarea lor - ce anume ne face să acţionăm pe pilot automat?; întreruperea tiparului - aplicarea unor tehnici specifice care să oprească reacţia automată înainte de a deveni acţiune; spargerea convingerii care susţine acel obicei - de multe ori avem impresia că obiceiul acela ne ajută cu ceva, dar de obicei acest lucru e doar în mintea noastră, iar asta se poate schimba; înlocuirea cu un nou comportament - dacă mâncarea era folosită ca metodă de relaxare, putem introduce o alternativă; schimbarea dialogului interior - de multe ori, obiceiurile nocive sunt întreţinute de gânduri automate precum "Nu mă pot opri" sau "Aşa sunt eu". Acestea trebuie identificate, lucrat pe ele şi schimbate.
Timpul necesar variază, unele obiceiuri se schimbă în câteva săptămâni, altele au nevoie de mai multă răbdare. Cheia este consecvenţa, răbdarea cu noi înşine şi o metodă cu adevărat bună.
Reporter: Este important să fim îndrumaţi de un specialist pentru sfaturi privind alimentaţia?
Radu Sofronea: Depinde stadiul în care se află o persoană. Dacă un om e sănătos, arată bine, mănâncă sănătos, atunci nu e nevoie.
Dar dacă are multe kilograme în plus, alimentaţia este problematică, există ceva dependenţe alimentare acolo sau chiar tulburări alimentare, atunci răspunsul este da, e nevoie să se apeleze la un specialist. Un specialist în nutriţie bun ar trebui nu doar să ofere informaţii şi restricţii, ci să îi ajute pe oameni să îşi înţeleagă corpul şi să îi îndrume să găsească o abordare personalizată blândă, cu care oamenii să fie confortabili pentru a o menţine pe termen lung.
Reporter: Cum vedeţi educaţia nutriţională în ţara noastră?
Radu Sofronea: Este încă la început, dar lucrurile se mişcă. Oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de o alimentaţie corectă, însă există multe mituri şi dezinformări care circulă liber. Cert este că avem nevoie de mai multă educaţie bazată pe ştiinţă şi studii.
Reporter: Care sunt tehnicile moderne de slăbit şi cum preconizaţi că va fi evoluţia acestui domeniu?
Radu Sofronea: Viitorul nutriţiei nu este despre diete drastice, ci despre înţelegerea profundă a corpului şi a psihologiei din spatele mâncatului. Tehnici moderne precum Psihonutriţia, Neuroştiinţa aplicată, NLP-ul şi metodele comportamentale sunt deja folosite pentru a ajuta oamenii să slăbească fără chin şi fără să simtă că pierd controlul. Viitorul nutriţiei este despre echilibru, conştientizare şi personalizare.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
