TradeVille: Martie 2025, încă o lună volatilă pentru pieţe; Cum au evoluat indicii bursieri

Luna martie a fost una dificilă pentru pieţe, politicile tarifare incerte ale preşedintelui american Donald Trump generând volatilitate, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille . Acesta prezintă cele mai importante evenimente care au mişcat piaţa de capital în luna martie, oferind totodată o perspectivă a situaţiei din prezent şi estimări pentru anul 2025.

• Bursele internaţionale

SUA - indici în scădere

Volatilitate ridicată şi în luna martie pe Bursa din SUA, pe fondul incertitudinii politice generate de ameninţările şi modificările tarifare ale preşedintelui Trump, răspunsul global şi amplificarea poziţiilor geopolitice între SUA, Europa şi China. Deşi preşedintele SUA sugerase că nu toate tarifele vor fi implementate începând cu data de 2 aprilie şi că anumite ţări ar putea beneficia de excepţii, la finalul lunii martie acesta a anunţat impunerea unui tarif de 25% asupra importurilor globale de automobile în SUA, îndeplinind angajamentele anterioare de a penaliza producătorii străini de maşini şi camioane.

Indicii americani au încheiat luna cu scăderi semnificative: Nasdaq Composite -5,73%, S&P500 -4,07%, Dow Jones -2,75%. Cele mai afectate au fost companiile din sectorul de tehnologie şi cel al bunurilor discreţionare de consum afişând în medie corecţii de peste 8%, în timp ce top performerul lunii este sectorul de energie cu o creştere lunară de 3,8%. Sectorul de energie înregistrează şi cel mai mare randament de la începutul anului (YTD), +10%.

Cele mai recente date din piaţa muncii din SUA arată că NFP (Nonfarm Payroll) au crescut cu 151.000 de locuri de muncă, iar rata şomajului a crescut la 4,1% în februarie, de la 4% în ianuarie. În ceea ce priveşte inflaţia, a fost de 2,8% în februarie 2025, aşteptările economiştilor fiind de 2,7%, de la 3% în ianuarie. Consumatorii se simt în continuare semnificativ mai puţin încrezători în starea actuală şi în perspectivele economiei din SUA. Indicele de încredere al consumatorilor al Conference Board a scăzut cu 7,2 puncte în martie, la 92,9. Aşteptările pe termen scurt privind inflaţia au crescut la 4,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de februarie şi cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. Pentru orizontul de cinci ani, perspectiva a urcat la 3,9%, faţă de 3,5% în februarie, cel mai înalt nivel din februarie 1993.

În şedinţa de politică monetară din 19 martie, Rezerva Federală (Fed) a menţinut dobânda de referinţă, conform aşteptărilor, însă a indicat că estimările sunt pentru două tăieri de dobândă în acest an, pe fondul presiunilor inflaţioniste ca urmare a implementării tarifelor de către noua administraţie Trump. Conform FedWatch CME, cea mai mare probabilitate (61%) de reducere cu 0,25 de puncte procentuale a dobânzii de către Rezerva Federală este estimată acum pentru şedinţa din luna iunie 2025.

Europa - acţiunile, la nivelul minim al ultimelor două luni

Luna martie 2025 a fost marcată de o serie de evenimente politice şi economice semnificative la nivel european, care au influenţat atât peisajul politic, cât şi pieţele financiare. La începutul lunii, Consiliul Guvernatorilor BCE a decis reducerea ratei de dobânda cu 25 puncte de bază în contextul unei inflaţii în scădere, precum şi pentru a sprijini creşterea economică în zona euro.

Pe parcursul lunii precedente, pieţele bursiere europene au fost caracterizate de volatilitate, determinată de anunţul tarifelor comerciale ale SUA şi de datele economice mixte. La sfârşitul lunii, acţiunile europene au atins un minim al ultimelor două luni, cu o scădere de 1,72% a indicelui german DAX, una de 4,18% în cazul STOXX 600, respectiv de aproximativ 4% pentru indicele francez CAC 40. Investitorii au răspuns cu prudenţă la noile tarife comerciale impuse de preşedintele american, ceea ce a dus la o creştere a cererii pentru active sigure şi la o scădere a indicilor bursieri.

Indicele de Încredere a Consumatorilor a scăzut cu 1 punct procentual (pp) în luna martie în UE, la -13,9, conform ultimelor date publicate de Comisia Europeană şi cu 0,9 pp în zona euro, ajungând la -14,5, reflectând sentimentul economic pesimist. De asemenea, Indicatorul Sentimentului Economic a coborât cu 0,9 puncte în UE, la 96 şi cu 1,1 puncte în zona euro la 95,2, conform aceluiaşi comunicat.

La sfârşitul lunii, UE a investit 1,3 miliarde de euro în tehnologii strategice, cum ar fi AI, securitatea cibernetică şi competenţele digitale, punând accentual asupra suveranităţii tehnologice. Sectorul de producţie din Germania a arătat semne de recuperare în martie, cu prima creştere a producţiei în aproape doi ani. Indicele Germany Manufacturing PMI a crescut la 48,3 în martie, faţă de 46,5 în luna anterioară, ducând indicele la cel mai ridicat nivel din august 2022, deşi a rămas sub pragul de 50. Creşterea a fost determinată în principal de sectorul bunurilor intermediare, în timp ce producţia în sectorul bunurilor de investiţii a rămas stabilă, iar sectorul bunurilor de consum a înregistrat o uşoară scădere, arată sondajul.

Inflaţia din zona euro a scăzut la 2,4% în februarie, conform datelor Eurostat, pe măsură ce Banca Centrală Europeană se îndrepta către o nouă reducere a ratei dobânzii. Inflaţia din Germania a fost de 2,3% în martie, potrivit datelor preliminare publicate de biroul de statistică al ţării. Economiştii chestionaţi de Reuters prognozaseră o valoare anuală de 2,4%. Datele vin într-un moment critic pentru economia germană, pe măsură ce tarifele impuse de preşedintele SUA, Donald Trump, se apropie, iar schimbări în politică fiscală şi economică internă ar putea fi iminente.

Asia - Nikkei, minus de 4%

În Asia, China încearcă să îşi intensifice relaţiile cu Asia Centrală în condiţiile în care tensiunile comerciale cu SUA iau amploare. Războiul comercial în escaladare cu SUA a determinat Beijingul să-şi extindă legăturile cu Asia Centrală, pe măsură ce firmele sprijinite de stat au încercat să înlocuiască importurile din SUA şi să redirecţioneze exporturile.

Acţiunile din Asia de Sud-Est resimt presiunile economiei globale şi ale tarifelor impuse de SUA. Investitorii străini şi-au pierdut interesul faţă de pieţele din Asia de Sud-Est. Pieţele de acţiuni din Thailanda, Indonezia, Filipine şi Vietnam au înregistrat o ieşire netă de 4,16 miliarde de dolari în primul trimestru din 2025, cea mai mare ieşire de după trimestrul întâi din 2020. Deşi aşteptările erau ca aceste ţări să beneficieze de pe urma tarifelor impuse Chinei, aşa cum s-a întâmplat în timpul primului mandat al preşedintelui Donald Trump, tarifele reciproce propuse de acesta au adus regiunea în centrul războiului comercial. Între timp, fondurile de acţiuni chineze au atras investiţii străine de 3,3 miliarde de dolari în acest an, pe fondul entuziasmului privind modelele de inteligenţă artificială ale startup-ului DeepSeek.

Indicele Nikkei, barometrul economiei japoneze, a coborât cu 4,14% în luna martie, în timp ce Hang Seng a rămas relativ constant, urcând cu doar 0,77% pe parcursul lunii, iar Kospi a scăzut cu 2,04%.

În Japonia, în luna martie, inflaţia a accelerat cu 2,4% faţă de prognozele de 2,2%, rămânând peste ţinta Băncii Japoniei. Inflaţia alimentelor a fost principalul motor al creşterii, iar preţurile serviciilor au crescut şi ele.

Exporturile Chinei către regiune sunt în mare parte de maşini, electronice, produse industriale şi vehicule, în timp ce Asia Centrală furnizează în principal resurse naturale, minerale critice şi produse agricole către China, într-o relaţie comercială "complementară". Este important de menţionat că, deşi comerţul bilateral dintre Asia Centrală şi China este într-o creştere continuă, acesta este încă la un nivel relativ scăzut comparativ cu comerţul total de bunuri dintre China şi SUA, care s-a ridicat la 582,4 miliarde de dolari. Kazahstan, o ţară cu resurse energetice şi agricole bogate, a condus comerţul cu 43,8 miliarde de dolari anul trecut, depăşind ţinta de 40 de miliarde de dolari în comerţul bilateral anual cu China până în 2030.

• Bitcoin - sub 80.000 de dolari

Politicile tarifare incerte ale preşedintelui american Donald Trump au creat volatilitate şi pe pieţele criptomonedelor. Preţul Bitcoin a scăzut cu 8,7% de la începutul anului şi se află cu aproximativ 24% sub maximul istoric atins în ianuarie, după ce ameninţările cu taxa vamale ale preşedintelui Trump au provocat daune pe piaţă. Din 11 martie, Bitcoin s-a menţinut stabil în jurul valorii de 80.000 de dolari, în ciuda volatilităţii generale a pieţei, lăsând mulţi investitori ai criptomonedei să se întrebe dacă aceasta este o oportunitate de cumpărare sau dacă urmează mai multe pierderi. Din 6 martie, preţul a urmat cinci zile de tranzacţionare în scădere, atingând nivelul minim istoric de după noiembrie 2024, la 76.600 dolari, şi scăzând sub nivelul de 80.000 de dolari, în ciuda semnării de către preşedintele Trump a unui ordin executiv pentru crearea unei rezerve strategice de bitcoin pentru SUA. Rezerva va include monede deja deţinute de guvern, însă nu există un plan de achiziţii sau de strategii de cumpărare, ceea ce a dezamăgit aşteptările din piaţă. Analiştii consideră că lipsa cererii noi şi incertitudinea cu privire la acţiunile guvernamentale viitoare împiedică o revenire semnificativă, iar preţurile ar putea să se stabilizeze pe termen scurt.

Bitcoin a încheiat luna martie la 82.538 dolari, situându-se în jurul nivelului mediei mobile simple de 200 şi marcând o scădere de aproximativ 4%, închizând luna la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2024. Din punct de vedere al analizei tehnice, se observă o divergenţă pozitivă al indicatorului RSI, sugerând o posibilă inversare a tendinţei de scădere. În acelaşi timp, trecerea mediilor mobile exponenţiale de 8 şi 21 de zile sub media mobilă simplă de 200 de zile de la finalul lunii sugerează încă sentimentul "bearish" din piaţă. Nivelul de 80.000 de dolari reprezintă în continuare o importantă zonă de suport în perioada următoare.

Investitorii caută factori de creştere pentru luna aprilie, pentru a scoate Bitcoin din perioada de scădere recentă, afectată de presiunea tarifară a preşedintelui Trump. Bitcoin a marcat o pierdere de aproape 10% în primul trimestru, din cauza tarifelor mai mari din SUA şi a îngrijorărilor legate de o economie globală mai slabă. În prezent, piaţa este în faza de aşteptare, fără semnale clare de creştere. Unii analişti consideră că Bitcoin va rămâne volatil în aprilie, variind între 85.000 şi 95.000 de dolari, în timp ce investitorii instituţionali prezintă un interes limitat. Lipsa unui catalizator crypto specific şi incertitudinea economică vor continua să pună presiuni pe preţuri. Totuşi, dacă administraţia Trump va implementa iniţiative crypto, acest lucru ar putea declanşa o revenire pe termen scurt.

• Aur - la maxim istoric

De la începutul anului 2025, aurul le-a livrat investitorilor noi recorduri, iar luna martie nu este o excepţie, metalul preţios având cel mai bun trimestru de după 1986. Aurul a marcat un nou maxim istoric în ultima zi din martie, încheind luna la un nivel de 3.127,9 dolari/uncie. În cursul lunii martie, aurul a marcat o creştere de 10,1%, în timp ce de la începutul anului şi până acum, acesta se situează cu 18,8% mai sus. Ascensiunea semnificativă de luna trecută se datorează inclusiv faptului că preţul metalului preţios a reuşit să străpungă linia de rezistenţă de la 3.000 dolari/uncie şi să se menţină peste în timpul unei corecţii minore. Printre principalii factori care au contribuit la menţinerea trendului ascendent al aurului se numără: impunerea de noi tarife de către SUA în cursul lunii şi intenţia de a continua impunerea acestora, instabilitatea politică transmisă de administraţia SUA, relaţiile tensionate dintre SUA - Ucraina - Rusia şi temerile cu privire la o revenire a inflaţiei, notează TradeVille .

Chiar dacă creşterile arată bine pe grafic, investitoii ar trebui să acode o atenţie sporită în tranzacţionare, întrucât indicatorul RSI este în zona de supracumpărare în acest moment, indicând o presiune tot mai mare pe scăderea preţului. Un dezavantaj al aurului este preţul mare per uncie al acestuia, ceea ce îl face mai puţin accesibil investitorilor, care se orientează către alte metale preţioase. Astfel, imediat după aur se plasează argintul, ceva mai ieftin per uncie faţă de aur, care a reuşit o performanţă lunară a preţului de +9,4%, în timp ce, de la începutul anului şi până acum, acesta a crescut cu 17,8%. Pe lista metalelor preţioase se numară şi platina (+12,9% YTD; +11,2% anual) şi paladiumul (+9,8% YTD; -1,8% anual).

• Petrolul, la nivelul minim al anului 2025

În cursul lunii martie, preţul petrolului s-a tranzacţionat în partea de jos a trendului lateral în care evoluează cotaţia ţiţeiului Brent în ultimii doi ani, sitat între 70 şi 90 de dolari/baril, dar chiar dacă a atins minime record nu a reuşit să străpungă linia importantă de rezistenţă. Chiar dacă liderul SUA este sfidător prin declaraţiile sale, analiştii nu cred că acesta va merge până la capăt. Astfel, conform Trading Economics, petrolul este estimat să ajungă la un nivel de 69,4 dolari/baril până la sfârşitul acestui trimestru, în timp ce, peste 12 luni, este prognozat să rămână la un nivel de 69,5 dolari/baril.

După o scădere bruscă de circa 5,3% în primele zile din luna martie, preţul ţiţeiului a atins, pe 10 martie, un minim al anului 2025, la un nivel de 69,3 dolari/baril, marcând cel mai jos nivel din septembrie 2024. În luna martie, preţul ţiţeiului a crescut cu 2,1%, în timp ce de la începutul anului şi până acum, acesta a înregistrat o creştere de 0,1%. Printre cauzele care au dus la această dinamică au fost intenţia OPEC+ de a continua creşterile de producţie în aprilie, acestea fiind primele majorări de producţie programate după 2022, noile tarife impuse de către USA supra Canadei, Mexicului şi Chinei, urmate de contramăsuri din partea Bejingului. Creşterea tarifelor ar putea aduce la o încetinire economică, ceea ce poate diminua semnificativ cererea de combustibil.

Începând cu a doua jumătate a lunii, preţul ţiţeiului a început să urce din nou, ajungând la sfârşitul lunii la un nivel de aproape 73 de dolari/baril. Creşterea preţurilor a fost în mare parte susţinută de noile sancţiuni impuse de SUA Iranului, ceea ce va reduce oferta la nivel global, în timp ce OPEC+ a anunţat că majorările de producţie care vor începe din aprilie vor fi mai mici faţă de ce s-a anunţat iniţial.

În prezent, preţul ţiţeiului tinde spre creştere, în contextul în care Trump îi ameninţă deja cu tarife secundare pe cumpărătorii ţiţeiului rusesc, iar Irakul - cu posibile acţiuni militare dacă nu acceptă un acord privind programul nuclear.

• BVB - perioadă de consolidare pentru BET

După ce a reuşit, în luna februarie, să iasă din canalul descendent în care a evoluat timp de şase luni, indicele BET a avut o perioadă de consolidare în martie, fiind marcat de o volatilitate mai mică faţă de februarie. Astfel, indicele BET, care reprezintă piaţa principală de la BVB, a crescut în cursul lunii martie cu 0,1%, în timp ce de la începutul anului şi până acum acesta a crescut cu 4,9%. În ultimele 12 luni, indicele a marcat o creştere de 3%. Printre evenimentele care au marcat piaţa de capital în cursul lunii trecute au fost publicarea de către companii a convocatoarelor pentru AGA anuală, propunerile de dividende şi anunţarea bugetelor pentru 2025. De asemenea, în cursul lunii trecute s-a anunţat listarea la BVB a unui ETF (InterCapital SBITOP TR UCITS ETF) (ICSLOETF) care urmăreşte indicele principal al pieţei de capital din Slovenia, în care sunt incluse cele mai importante nouă companii de pe piaţa reglementată a LJSE. De la listare şi până în prezent, tranzacţiile pe acest simbol s-au ridicat la 66.450 lei.

Stanleybet Capital a anunţat listarea unei noi emisiuni de obligaţiuni, sub simbolul SBET29, în valoare totală de 14,8 milioane de lei şi o dobândă anuală fixă de 11%. Tot la capitolul listări este prezent şi statul român, care, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a atras peste 2,2 miliarde de lei în martie prin oferta Fidelis şi care a listat instrumentele sub simbolurile R2603B, R2603A, R2803A, R3003A, R2703AE şi R3203AE. Titlurile Fidelis emise în martie au oferit cupoane cu dobândă de 6,8% şi 7,8% pentru emisiunile în lei şi de 3,75% şi 6% pentru emisiunile în euro.

Situaţia politică din România rămâne una tulburată, cu un scutin prezidenţial care urmează să se desfăşoare la începutul lunii mai, ceea ce se reflectă şi în stagnarea indicelui principal al pieţei.

Printre companiile care fac parte din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt Impact (+21,4%), Simtel (+8,8%) şi MedLife(+7,9%). La polul opus s-au aflat Electrica (-13,4%), TTS (-19,3%) şi Altur (-28,5%). În cursul lunii martie, 42% dintre companiile din componenţa BETPlus au înregistrat creşteri ale cotaţiei.

Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii în cotaţie s-au observat la Star Residence Invest (+16,8%), 2Performant Network (+15,8%) şi Ascendia (+15,5%). La capătul opus au fost Firebyte (-12,6%), Romnav (-16,9%) şi Iproeb (-19,4%). În cursul lunii martie, 47% dintre companiile din componenţa BETAeRO au înregistrat o variaţie a preţului pozitivă.

• Perspective

La finalul lunii martie, preşedintele Trump a semnat un ordin executiv prin care se stabilesc tarife permanente pentru automobilele care nu sunt fabricate în SUA. Aceste tarife pentru automobile au intrat în vigoare pe 2 aprilie, fiind colectate începând cu 3 aprilie. Preşedintele a anunţat că rata iniţială a tarifului va fi de 2,5%, urmând să crească la 25%, fără excepţii. Aceste tarife nu vor fi aplicate pieselor auto produse în SUA. Rămâne de urmărit amploarea şi intensitatea escaladării comerciale. Atât Canada, cât şi Uniunea Europeană au promis să riposteze împotriva tarifelor impuse de SUA, iar magnitudinea şi mecanismele specifice ale răspunsului lor rămân necunoscute.

Un eveniment urmărit cu interes de către investitori în luna aprilie, este şedinţa de politică monetară a Băncii Centrale Europene din 16-17 aprilie. Conform preşedintei BCE, Christine Lagarde, tensiunile comerciale continue cu SUA, incertitudinea privind un acord de pace în Ucraina şi creşterea aşteptată a cheltuielilor pentru apărare în Europa, cresc presiunile inflaţioniste.

Tot în luna aprilie începe un nou sezon de raportări financiare aferente primului trimestru din anul 2025. Conform Factset, estimările indică o creştere a câştigurilor de 7,1% în ritm anual pentru S&P 500, ce ar putea reprezenta al şaptelea trimestru consecutiv de creştere a câştigurilor anuale pentru indice. Totuşi, această rată de creştere este încă sub media pe cinci ani, de 10,4%, şi sub media pe zece ani, de 8,5%.

China îşi extinde relaţiile economice cu Asia Centrală pentru a compensa impactul războiului comercial cu SUA, înlocuind importurile americane şi redirecţionând exporturile. Comerţul între China şi Asia Centrală a crescut, însă rămâne momentan mult sub cel cu SUA. În Asia de Sud-Est, pieţele de acţiuni resimt presiunile tarifelor impuse de SUA, iar investitorii străini se retrag.

În Japonia, inflaţia a continuat să crească, iar presiunile asupra preţurilor se extind. Situaţia economică va fi analizată de Banca Japoniei în următoarea sa întâlnire de politică monetară, pe 30 aprilie - 1 mai, când consiliul va emite noi prognoze pentru creşterea economică şi preţuri.

În continuare, analiştii estimează că peste 12 luni aurul se va tranzacţiona la un nivel de 3.245 dolari/baril, iar atât timp cât presiunile geopolitice şi ameninţările din partea marilor puteri vor domina scena globală este foarte probabil ca metalele preţioase să fie la căutare printre investitori.

Conform Trading Economics, petrolul este estimat să ajungă la 73,7 dolari/baril până la sfârşitul acestui trimestru, în timp ce, peste 12 luni, este prognozat să rămână la un nivel de 73,8 dolari/baril.

În ceea ce priveşte Bitcoin, piaţa este într-o fază de aşteptare, fără semnale clare de creştere, opiniile sugerând că Bitcoin ar putea rămâne volatil în aprilie, variind între 85.000 şi 95.000 de dolari, cu un interes limitat din partea investitorilor instituţionali.