ABSL: Fiscalitatea crescută poate scădea atractivitatea României pe piaţa serviciilor pentru afaceri

Creşterea taxelor pentru salarii sau beneficii şi provocările găsirii angajaţilor potriviţi determină companiile industriei să aibă o perspectivă mai puţin optimistă asupra anului viitor, în timp ce lipsa de predictibilitate poate impacta numărul de investitori, relevă un raport al Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL), realizat împreună cu compania de consultanţă PwC.

Potrivit sursei citate, majoritatea companiilor din industrie (77%) au înregistrat o creştere a numărului de clienţi şi servicii livrate, în timp ce creşterea numărului de angajaţi a fost de 10% în ultimii doi ani.

Raportul mai arată că doar 64% dintre companiile industriei preconizează o creştere a cifrei de afaceri pentru anul în curs, comparativ cu 70% anul trecut, şi 33% dintre companii estimează o cifră de afaceri similară cu anul trecut, faţă de procentul de 25% înregistrat în raportul din 2022.

"Privim 2024 dintr-o perspectivă mai precaută comparativ cu anii anteriori. Lipsa de stabilitate fiscală şi legislativă a ajuns să reprezinte unul dintre cele mai mari riscuri pe care companiile le-au menţionat pentru România. Competiţia pe piaţa europeană a serviciilor pentru afaceri este extrem de mare. Chiar dacă ţara noastră are încă un avantaj competitiv dat de calitatea resursei umane şi de costul acesteia, alte ţări est europene oferă mai multe avantaje fiscale potenţialilor investitori în această industrie", spune Ciprian Dan, preşedintele ABSL.

Resursa umană şi disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creştere fiind precaute şi în această direcţie. Raportului ABSL estimează o creştere de 10% pentru următorii doi ani.

Companiile industriei au crescut salariile în 2023 cu o medie de 9% şi estimează o creştere de 7% în 2024.

Conform raportului, cu un salariu mediu brut de 11.637 lei, industria serviciilor de afaceri rămâne în topul industriilor cu cel mai mare salariu de bază mediu. Această industrie a fost în top 3 în 2022 în ceea ce priveşte creşterile salariale, cu 11% (după asigurări şi retail).

"Cheltuielile cu remunerarea şi fidelizarea angajaţilor reprezintă cel mai important cost din bugetele companiilor din această industrie. Prin urmare, creşterea taxării unor beneficii populare în industrie - precum tichetele de masă, tichetele de vacanţă, indemnizaţia pentru telemuncă şi abonamentele sportive - are impact negativ atât asupra activităţii companiilor din acest domeniu, cât şi al politicilor de HR. Acest impact este accentuat şi de faptul că modificările legislative au venit la sfârşit de an când cele mai multe dintre companii au aprobat bugetul pachetelor salariale şi de beneficii la un nivel consolidat global odată cu definirea indicatorilor de performanţă şi competitivitate aşteptaţi. Echilibrul optim între competitivitate, profitabilitate şi calitatea serviciilor oferite devine un obiectiv tot mai greu de atins, iar creşterea fiscalităţii îngreunează şi mai mult procesele de recrutare, remunerare şi fidelizare, cu riscul de a reduce în viitor interesul investitorilor pentru piaţa din România", atrage atenţia Ruxandra Popescu, director PwC România.

Comparativ cu anii anteriori, numărul angajaţilor temporari (freelancing, consultanţi) a crescut cu 50%. În acest an, 46% dintre companii au avut astfel de colaborări pentru servicii precum IT şi tehnologie, financiare, de aprovizionare şi de operaţiuni clienţi.

Totodată, şi numărul companiilor care angajează expaţi a crescut cu 27% faţă de anul trecut. Companiile au ales să angajeze personal din alte ţări pentru servicii prestate în limbi străine mai puţin folosite (59% din cazuri), precum şi din cauza lipsei resursei umane în ţară (44% din cazuri).

"Costul forţei de muncă, politicile fiscale legate de salarii şi nivelul de educare al forţei de muncă influenţează pe termen mediu şi lung competitivitatea României pe piaţa globală. Reducerea facilităţilor fiscale pentru IT precum şi creşterea taxelor pentru salarii sau beneficii reduc puterea de cumpărare a angajaţilor, iar creşterea profesioniştilor din această industrie şi menţinerea lor în România reprezintă garanţia viitorului nostru", spune Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL.

Cele mai recente date arată faptul că veniturile generate de industria pentru afaceri au fost de 9 miliarde de euro. De asemenea, contribuţia acestui sector la PIB în România este mai mare decât media europeană în ultimii ani.

Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa peste 80 de companii care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D). Rolul ABSL România este de a susţine expansiunea sectorului de Business Service şi transformarea acestuia într-un vector important al creşterii economice a României.