Agenţiile ONU privesc cu teamă noul mandat al lui Trump

Teama agenţiilor ONU că preşedintele ales Donald Trump le-ar putea îngreuna şi mai mult situaţia se resimte tot mai tare, pe măsură ce ziua în care acesta îşi va prelua mandatul se apropie, relatează AFP.

În timpul primului său mandat (2017-2021), Statele Unite şi-au redus în mod semnificativ contribuţiile financiare la operaţiunile şi agenţiile ONU, au părăsit Consiliul pentru Drepturile Omului, Acordul de la Paris cu privire la climă şi UNESCO şi au iniţiat retragerea din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Atunci, cele mai severe măsuri au fost luate spre final. De data aceasta, lucrurile vor merge mai repede, spun experţii.

''Este probabil (ca Trump) să renunţe la aceste acorduri şi mecanisme ale ONU fără prea multă ceremonie'', a declarat pentru AFP Richard Gowan, de la International Crisis Group.

Mulţi observatori se aşteaptă la o reducere drastică a finanţării din partea Statelor Unite ale Americii, cel mai mare contributor la Organizaţia Naţiunilor Unite.

La ONU, oficialii se grăbesc să sublinieze importanţa parteneriatului american. ''Cooperarea dintre SUA şi Naţiunile Unite este un pilon esenţial al relaţiilor internaţionale şi al sistemului ONU'', a afirmat Stephane Dujarric, purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Dar această iubire nu este întotdeauna reciprocă, notează AFP.

Aleasa republicană Elise Stefanik, numită de Trump pentru a fi ambasadorul american la ONU, consideră ONU ''o instituţie coruptă, defunctă şi paralizată'', iar unii se tem că republicanii vor adopta un proiect de lege vizând retragerea Statelor Unite din organizaţie, scrie AFP.

Totuşi, Jussi Hanhimaki, profesor de istorie internaţională la Graduate Institute (HEID) din Geneva, minimizează această ameninţare, explicând că Washingtonul nu ar dori să-şi cedeze din influenţă în favoarea Chinei.

''Retragerea totală este puţin probabilă'', a spus acesta pentru AFP.

În timpul primului mandat al lui Trump, Beijingul şi aliaţii săi au devenit mai prezenţi în cadrul organizaţiilor neglijate de americani la Geneva, precum Consiliul pentru Drepturile Omului.

Ambasadoarea americană în exerciţiu pe lângă instituţiile ONU de la Geneva, Sheba Crocker, a subliniat că ''unii dintre rivalii strategici ai SUA sunt foarte preocupaţi în a-şi promova interesele la Geneva''. ''De aceea cred că Statele Unite vor rămâne angajate şi că este în interesul nostru să facem acest lucru'', a conchis ea.

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), pe de altă parte, s-ar putea confrunta rapid cu vremuri dificile, în condiţiile în care preşedintele ales a ameninţat cu creşterea taxelor vamale chiar înainte de a-şi prelua mandatul, potrivit lui Hanhimaki, notează AFP.

Unii observatori sunt de asemenea îngrijoraţi în legătură cu finanţarea programelor legate de drepturile reproductive. În timpul primului mandat al lui Trump, Washingtonul a suprimat finanţarea pentru Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), acuzând organizaţia de susţinerea de practici coercitive, inclusiv avortul forţat, în China.

''Suntem foarte îngrijoraţi'', a declarat pentru AFP Rachel Moynihan, directoare adjunctă a biroului UNFPA din Washington.

Totuşi, această agenţie, care estimează că în 2023 a prevenit decesul a 3.800 de femei în timpul sarcinii datorită contribuţiilor americane, este obişnuită să-şi vadă redusă finanţarea sub administraţiile republicane. ''Suntem o agenţie rezilientă'', a asigurat Moynihan.

Alte agenţii ONU ar putea fi însă mai puţin bine pregătite. ONU Femei şi Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului s-ar putea afla, de asemenea, în vizorul lui Trump.

La Geneva se zvoneşte şi că o retragere a SUA din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ar putea fi anunţată încă din prima zi. Ar fi o greşeală, potrivit lui Suerie Moon, codirectoare a Global Health Center de la Institutul Universitar din Geneva.

''A avea o OMS imparţială şi funcţională este în întregime în interesul naţional al Statelor Unite'', a subliniat ea pentru AFP.

OMS a încercat să-şi extindă baza de donatori, dar Statele Unite rămân în frunte.

Întrebat luna trecută despre această ameninţare, directorul general al OMS, Tedros Adhanon Ghebreyesus, a părut încrezător: ''Cred că (SUA) vor face ceea ce trebuie'', a răspuns el.

OMS ar putea supravieţui unei plecări americane, ''dar ar fi dureros'', atenţionează Moon, punând sub semnul incertitudinii atitudinea altor ţări.

Ultima dată când Trump a fost la putere, ţările europene s-au mobilizat pentru a ajuta la menţinerea pe linia de plutire a agenţiilor ONU vizate de scăderea finanţării. De data aceasta, ţările ''au arătat clar că nu au bani puşi deoparte (...) pentru a sări în ajutorul Naţiunilor Unite'', notează Richard Gowan.