Ambasada Italiei organizează Săptămâna Bucătăriei Italiene în Lume

Ediţia a VIII-a a Săptămânii Bucătăriei Italiene în Lume este sărbătorită în România în perioada 8-23 noiembrie, cu un program bogat în iniţiative pregătit de Ambasada Italiei, Agenţia ICE-Bucureşti, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Confindustria România, Consulatul Onorific al Italiei la Cluj-Napoca, Comites România şi Academia Italiană a Gastronomiei.

Evenimentul, realizat la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperării Internaţionale, va avea anul acesta ca temă principală "La masă cu bucătăria italiană: stare de bine cu gust". Obiectivul este acela de a evidenţia legătura dintre dieta mediteraneană, sinonimă cu un regim alimentar sănătos şi de bună calitate, şi starea de bine, înţeleasă ca un stil de viaţă corect şi sănătos. Arta culinară şi enologia sunt unele dintre cărţile de vizită preţioase ale Italiei: nu este vorba doar despre un fel de mâncare sau o reţetă, ci de un ansamblu de practici sociale, obiceiuri şi gesturi bazate pe numeroase cunoştinţe locale, ritualul colectiv al unui popor care consideră mâncarea drept un element al identităţii şi cultural. Din aceste considerente s-a născut candidatura Bucătăriei italiene, prezentată la UNESCO în luna iunie a.c., pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, la treisprezece ani de la înscrierea dietei mediteraneene în aceeaşi listă.

Săptămâna Bucătăriei Italiene în lume este, de asemenea, un prilej de a pune în valoare tradiţiile culinare şi vinicole ale regiunilor şi teritoriilor italiene; de a reflecta asupra problemei esenţiale a etichetării produselor alimentare, care uneori este simplistă şi înşelătoare pentru consumator; de a proteja produsele cu denumire protejată şi controlată, combătând fenomenul denumit Italian sounding formare în acest domeniu.

Invitat special al acestei ediţii a Săptămânii Bucătăriei Italiene din România este Chef Enrico Derflingher. Născut la Lecco în 1962, Enrico Derflingher este unul dintre cei mai importanţi maeştri italieni în arta culinară din lume. Până în prezent, este singurul italian care a servit ca bucătar personal al Casei Regale britanice. La începutul anilor 1990 a fost maestru bucătar la Casa Albă în timpul mandatului preşedintelui George H.W. Bush. Ulterior, s-a dedicat numeroaselor proiecte profesionale în Italia şi în străinătate, printre altele ca prim Bucătar al restaurantului Armani din Tokyo Ginza, câştigând Steaua Michelin şi numeroase premii internaţionale prestigioase. În 2014, Preşedintele Republicii i-a conferit Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Comandor.

Pentru Ambasadorul Italiei la Bucureşti Alfredo Durante Mangoni "evenimentul mult aşteptat al Săptămânii Bucătăriei Italiene, care se bucură întotdeauna de un mare succes în România, trebuie să ne conducă spre o reflecţie asupra calităţii alimentaţiei noastre, a efectelor acesteia asupra sănătăţii, a relaţiei produselor cu teritoriile lor de origine şi a sustenabilităţii sociale şi de mediu a lanţurilor de producţie. Italia se încadrează perfect în toţi aceşti indicatori, lucru care ne face să apreciem şi mai mult valoarea extraordinară a produselor noastre alimentare şi vinicole şi ne permite să ne promovăm cu mândrie întreprinzătorii pe pieţele externe. Nu în ultimul rând, cu aceste cărţi de vizită, avem un important cuvânt de spus în dezbaterea multilaterală privind sustenabilitatea, aflată pe Agenda 2030 a Naţiunilor Unite.".

Industria alimentară şi vinicolă italiană şi interschimbul comercial dintre Italia şi România

Italia este ţara europeană cu cel mai mare număr de produse agroalimentare cu denumire de origine şi indicaţie geografică recunoscute de Uniunea Europeană (852, din care 325 sunt produse agroalimentare şi 527 sunt vinuri), o mărturie în plus a calităţii produselor, dar, mai ales, a legăturii puternice dintre excelenţa agroalimentară italiană şi teritoriul de origine.

Cu 60.000 de societăţi, 464.000 de angajaţi şi peste 50 de miliarde de euro rezultate din exporturi în anul 2022, industria alimentară îşi consolidează poziţia de forţă motrice în rândul sectoarelor economiei italiene. În sectorul manufacturier este pe primul loc ca cifră de afaceri şi pe locul al doilea ca număr de societăţi, angajaţi şi valoare a exporturilor.

Românii apreciază gustul pastelor italiene, Italia fiind principalul furnizor de paste atât ca valoare (40,4% din importuri), cât şi din punct de vedere cantitativ (40,3% din importuri), estimându-se că până la sfârşitul anului 2023 valoarea importurilor o va depăşi pe cea din 2022. Şi vinurile italiene sunt extrem de populare în România, iar în ultimii 5 ani importurile de vinuri spumante (inclusiv Prosecco) din Italia au crescut de 3,3 ori ca valoare şi de 2,8 ori din punct de vedere cantitativ, în timp ce importurile de vinuri liniştite îmbuteliate au crescut de 3,4 ori ca valoare şi de 2,7 ori din punct de vedere cantitativ. Din totalul vinurilor italiene importate în 2022, aproximativ 50% au constat din Prosecco şi vinuri spumante şi 43% din vinuri liniştite îmbuteliate. Italia a fost în 2022 cel mai mare producător şi exportator mondial de vinuri, acoperind aproape o cincime din producţia mondială de vin, având peste 560 de soiuri de viţă de vie înregistrate, ceea ce demonstrează bogatul patrimoniu al biodiversităţii pe care Italia se poate baza şi prezintă vinuri locale de cea mai înaltă calitate în toată peninsula, datorită unei tradiţii milenare.

România este a 17-a piaţă de destinaţie pentru produsele agroalimentare italiene, depăşită în Europa centrală şi de est doar de Polonia şi Cehia. În 2022, România a importat din Italia produse agricole şi agroalimentare în valoare de peste 770 de milioane de euro, în creştere cu 21,5% faţă de anul precedent (din care 82% au fost alimente şi băuturi procesate). Principalele produse alimentare italiene importate în România în 2022 au fost brânzeturile şi lactatele (72,4 milioane de euro), dar şi cafeaua (69,5 milioane de euro), produse de brutărie şi produse de patiserie (64,5 milioane de euro). Tendinţa de creştere se menţine şi în prima jumătate a anului 2023, importurile acestor produse înregistrând un salt de 19%. La rândul său, anul trecut, România a exportat în Italia produse agricole şi alimentare în valoare de peste 1 miliard de euro, cu o creştere de peste 25% faţă de 2021, Italia fiind prima piaţă de desfacere a exporturilor româneşti din această categorie (doar 24% din aceste exporturi reprezintă alimente şi băuturi procesate). Cele mai exportate categorii de produse sunt: cereale, seminţe oleaginoase, tutun, grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale, carne şi derivate din carne.

Italia deţine şi recordul pentru diferite alte categorii de produse importate în România, care reprezintă şi cele mai achiziţionate produse italiene din lume, fiind prima ţară furnizoare de roşii la conservă (cu o pondere de 72,6% din totalul importurilor româneşti de astfel de produse), vinuri (cu o pondere de 29,3%), dar şi ulei de măsline (cu o pondere de 37,3%) şi ocupând locul al doilea ca furnizor de cafea (cu o pondere de 20,7%) şi locul al treilea la brânzeturi şi produse lactate (12,1%) şi produse de brutărie şi patiserie (cu o pondere de 11,5%).

Produsele agroalimentare italiene sunt cele mai des contrafăcute şi imitate în întreaga lume, valoarea contrafacerii produselor alimentare şi a Italian sounding depăşind 120 de miliarde de euro pe an, dublu faţă de exporturile anuale italiene ale acestor produse.