English
Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat o analiză a mititeilor, cârnaţilor, muştarului, ketchup-ului şi berii comercializate în reţeaua marilor magazine în această perioadă, atât din punctul de vedere al ingredientelor folosite la fabricarea acestora, cât şi al componentelor nutriţionale, conform APC România.
Mititeii sunt semipreparate culinare realizate din amestec de cărnuri, provenite de la o specie sau mai multe specii, apă, condimente, sare şi bicarbonat de sodiu.
Ingredientele regăsite în compoziţia mititeilor analizati, în afara combinaţiilor de cărnuri, sunt următoarele: aromă de carne, bambus, sfeclă roşie, fibre de cartofi, extract de drojdie, zahăr, proteine vegetale din fibră de mazăre, slănină, seu de vită, apă, sare, sare iodată, sare de mare neiodată, chimion, ardei iute, cimbru, coriandru, enibahar, boia iute, boia dulce, chimen, piper, extract de boia de ardei, usturoi, usturoi deshidratat granulat, nucşoară, ceapă, pătrunjel, maghiran, dextroză, maltodextrină, hidrolizate proteice vegetale, supă de vită, supă de oase de vită, ulei de floarea soarelui, fibră de soia, fibre vegetale, arome, aromă de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu, acid citric, carmin, nitrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, carbonaţi de sodiu, lactat de sodiu, izoascorbat de sodiu, procolor, superfrich şi monoglutamat de sodiu.
Ce nu ştiţi despre mititei!
Conţinutul de carne la mititei variază între 61,5% şi 90%!
La 3 din 10 mărci de mititei nu se specifică conţinutul de carne, fapt ce contravine prevederilor legale aplicabile etichetării produselor.
4 din 10 mărci de mititei conţin arome!
3 din 10 mărci de mititei conţin ascorbat de sodiu!
3 din 10 mărci de mititei conţin acid ascorbic!
3 din 10 mărci de mititei conţin carmin!
3 din 10 mărci de mititei conţin acetat de sodiu!
2 din 10 mărci de mititei conţin nitrat de potasiu!
Una din 10 mărci de mititei conţine aromă de fum!
Una din 10 mărci de mititei conţine monoglutamat de sodiu!
Una din 10 mărci de mititei conţine citrat de sodiu.
Mai peste tot cârnaţii tradiţionali se fac din carne, mai ales carne de porc, la care se poate adăuga şi carne de vită, de oaie ori de capră şi slănină; sunt multe feluri de cârnaţi care nu conţin deloc carne de porc şi slănină (nu neapărat din interdicţie religioasă, ci chiar în lumea creştină). Carnea, aleasă cu dichis măcelăresc, se toacă, mai mărunt ori chiar din bardă, se amestecă bine cu condimente, sare şi tot felul de alte ingrediente, mai mult sau mai puţin secrete, apoi se trage în membrane proteice naturale (maţe de porc sau de oaie) ori industriale, obţinându-se cârnatul crud sau "verde".
Consumul cârnaţilor prezintă o mare varietate, în funcţie de caracteristicile produselor şi de cutumele locale: cei cruzi se gătesc/prăjesc; cei crud-uscaţi se consumă ca atare (reci) sau fripţi/prăjiţi, opăriţi scurt (1 minut), în vreo frigare improvizată pe marginea unui foc de camping, pe un grătar ori în vreo savantă unealtă din gastronomia celor pretenţioşi. Se pot consuma, la fel de potrivit, prăjiţi în untură (chiar şi în ulei, deşi e păcat), aşa cum se procedează îndeobşte cu cârnaţii cruzi.
Ce nu ştiţi despre cârnaţi!
Cârnaţii de casă făcuţi în hipermarket conţin până la 8 substanţe chimice!
Cârnaţii ţărăneşti făcuţi în hipermarket conţin până la 7 substanţe chimice!
Cârnaţii de grătar conţin până la 4 tipuri de conservanţi!
Unele mărci de cârnaţi conţin soluţie de dezgheţare a drumurilor!
9 din 10 mărci de cârnaţi conţin nitrit de sodiu!
La 6 din 10 mărci de cârnaţi membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită şi coloranţi!
4 din 10 mărci de cârnaţi au în compoziţie fosfaţi!
4 din 10 mărci de cârnaţi conţin apă din belşug!
4 din 10 mărci de cârnaţi conţin coloranţi obţinuţi din insecte (coşenile)!
La 4 din 10 mărci de cârnaţi nu apare menţionat pe etichetă procentul de carne din compoziţia acestora!
3 din 10 mărci de cârnaţi conţin arome şi glutamat monosodic!
3 din 10 mărci de cârnaţii conţin proteină vegetală din soia!
Numai una din 10 mărci de cârnaţi nu conţine aditivi alimentari!
"Starea pieţei actuale, cu toate imperfecţiunile sale, oferă tuturor posibilitatea alegerii variantei preparatelor de casă, care se pot realiza lejer şi sigur, bine adaptate la gustul fiecăruia, la preţuri bune, uneori sub preţul produselor ieftine din comerţ. Alternativa aceasta implică însă o doză de conştientizare a importanţei sănătăţii personale şi de implicare. În vechime, intoxicaţiile/otrăvirile botulinice cu cârnaţi stricaţi/alteraţi provocau tragedii deseori (botulus, botuli = cârnaţi, latină). În orice situaţie în care există dubii asupra stării lor, trebuie trataţi termic, în segmente mici (felii) şi consumaţi la scurt timp; chiar după tratare termică, starea lor poate deveni periculoasă dacă sunt păstraţi incorect (la căldură, neprotejaţi)." prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.
"Sănătatea noastră se ascunde în sistemul digestiv, iar intestinul nu rezonează bine cu stabilizatorii (ex. difosfaţii, trifosfaţii etc), potenţiatorii de aromă (ex. monoglutamatul de sodiu), conservanţii sau cu diferitele arome de sinteză. Inflamaţia cronică reprezintă principala piedică care stă în calea longevităţii noastre, iar consumul mezelurilor nu face decât să activeze şi mai mult această problemă complexă. De altfel, în literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază în mod direct declanşarea unor probleme serioase de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind în lucrarea "Excitotoxinele: Gustul care ucide" că acest potenţiator de aromă supra-activează celulele noastre nervoase până în punctul în care acestea mor. În acelaşi timp, nu trebuie să omitem că un cârnat întins pe pâine nu este însoţit de micronutrienţii care ne apără de bolile cronice, ci mai mult de acele grăsimi nesănătoase care amplifică nivelul inflamaţiei intestinale. Cu alte cuvinte, comerciantul ne oferă atât cât primeşte din partea noastră, adică multe calorii goale", spune nutriţionistul Dumitru Bălan.
Muştarul este un condiment sub formă de pastă moale, de culoare galben-verzuie, obţinut prin prelucrarea seminţelor de muştar cu adaos de zahăr, sare, acid acetic, cimbru şi alte tipuri de condimente.
La fabricarea muştarului industrial se folosesc următoarele ingrediente: apă, boabe de muştar, făină de muştar, oţet din vin, zahăr, sare, condimente, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, betacaroten, riboflavină, disulfit de potasiu, acid citric, amidon modificat din porumb, gumă de xantan, gumă de guar, acesulfam de potasiu, zaharină, tartrazină, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, arome, extract de chili, boia de ardei iute, miere de albine, curcumină şi coriandru.
Ce nu ştiţi despre muştar!
La 9 din 10 mărci de muştar apa este ingredientul cu ponderea cea mai mare!
La 4 din 10 mărci de muştar se folosesc boabe de muştar, în proporţii ce variază între 10 şi 50%!
4 din 10 mărci de muştar conţin făină de grâu!
3 din 10 mărci de muştar conţin gumă de xantan!
3 din 10 mărci de muştar conţin făină de muştar în proporţii ce variază între 15 şi 20%!
2 din 10 mărci de muştar conţin amidon!
La 12% dintre produsele analizate s-a folosit zaharină ca îndulcitor artificial!
Una din 10 mărci de muştar conţine arome artificiale!
Una din 10 mărci de muştar conţine acid citric!
Una din 10 mărci de muştar conţine acesulfam de potasiu ca îndulcitor artificial!
Una din 10 mărci de muştar conţine gumă de guar.
Ketchup-ul este un sos dulce sau picant preparat din suc de roşii, câteodată legume (ceapă, ţelină, ardei capia), oţet şi mirodenii (boia iute sau dulce, piper, busuioc, usturoi, frunze de dafin etc).
În afară de roşii/pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate, în acest tip de produs s-au mai identificat: apă, zahăr, oţet din vin, sare iodată, sare de mare, sare, amidon modificat din porumb, acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloză, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă de xantan, gumă de guar, arome, aromă tomate, ceapă, usturoi, frunze de dafin, cuişoare, chimen, ienibahar, piper, ţelină, extract de ardei iute, boia de ardei iute, lactoză, sirop de glucoză-fructoză.
Ce nu ştiţi despre ketchup!
2 din 3 sosuri ketchup conţin conservanţi!
8 din 10 sosuri ketchup conţin amidon!
7 din 10 sosuri ketchup conţin zahăr!
5 din 10 sosuri ketchup conţin câte 2 conservanţi!
4 din 10 sosuri ketchup conţin acid citric!
Pâinea reprezintă produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit, preparat doar din patru ingrediente: făină (de grâu sau secară, eventual în amestec cu alte făinuri de cereale, de leguminoase sau de cartofi), drojdie de panificaţie, sare de bucătărie şi apă. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte cuvântul "pâine" ca fiind un "aliment de bază al omului", reprezintă baza hranei zilnice a românului, un simbol al "hranei vieţii", de aceea fabricarea pâinii trebuie să constituie o preocupare esenţială, de interes naţional. În afara tipurilor de făinuri din cereale, în compoziţia sortimentelor de pâine feliată analizată, s-au identificat şi alte ingrediente precum: margarina, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer praf, ulei vegetal (nu se menţionează tipul), ulei de rapiţă, amidon de porumb, făină de orez, făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteină, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono şi digliceride ale acizilor graşi, propionat de calciu, stearoil 2 lactilat de sodiu, fosfat monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono şi digliceride ale acizilor graşi, acid tartric, glicerină, citrat de lecitină, esteri ai glicerolului cu acidul acetic şi acizi graşi.
Ce nu ştiţi despre pâinea feliată!
La 9 din 10 mărci de pâine feliată nu se respectă reţeta tradiţională a pâinii (făină, apă, drojdie, sare)!
7 din 10 mărci de pâine feliată conţin conservanţi alimentari, în timp ce 2 din 10 mărci de pâine feliată conţin câte 2 tipuri de conservanţi alimentari!
6 din 10 mărci de pâine feliată conţin adaos de gluten, fapt ce arată că făinurile folosite la fabricarea pâinii feliate sunt sărace în proteine, au o capacitate redusă de hidratare, deci au o calitate inferioară!
6 din 10 mărci de pâine feliată conţin adaosuri de zaharuri cum ar fi: glucoză (indice glicemic 100) şi sucroză (zahăr - indice glicemic 70). Glucoza şi sucroza sunt carbohidraţi cu indice glicemic mare, deci cu asimilare rapidă, fapt ce obligă pancreasul să secrete insulina, care este hormonul transportator al glucozei din sânge. Oferind mai multă energie organismului de cât are nevoie, excesul de glucoză se depune sub forma de grăsimi sau colesterol pe vasele de sânge, fapt ce provoacă pe termen lung boli precum constipaţia cronică, cancer de colon şi afecţiuni cardiovasculare.
Una din două mărci de pâine feliată conţine ulei de palmier sau ulei de rapiţă!
Una din patru mărci de pâine feliată conţine alte tipuri de făinuri decât cele obţinute din grâu cum ar fi: făina de soia, făina de fasole, făina de orez şi făina de porumb.
Berea trebuie să conţină apă, malţ din orz, hamei, iar fermentarea să fie facută de drojdii sălbatice, nu de drojdii adăugate!
Ce nu ştiţi despre bere!
Ştiaţi că există bere cu agent de spumare sau bere colorată cu caramel amonical sau bere cu azot sau bere cu amidon de porumb sau bere cu fulgi de ovăz sau bere cu adaos de vitamina C?
Ştiaţi că jumătate dintre băutorii de bere consumă bere la PET?
Numai 30% dintre români consumă bere ambalată în butelii de sticlă!
Pentru a obţine un litru de bere se consumă 3 litri de apă!
Un român consumă, în medie, 85 litri de bere pe an!
Berea este cea mai consumată băutură din lume după apă şi ceai!
Numai 2 din 10 mărci de bere sunt nepasteurizate!
Berea nepasteurizată este o sursă de vitamine din complexul B (B2, B3, B6, B9 şi B12)!
Timpul de fermentaţie al berii variază între 15 zile şi 240 zile!
Termenul de valabilitate al berii este cuprins între 6 luni şi 24 luni!
Temperatura de păstrare la bere variază între 4 şi 24 grade Celsius!
Berea conţine calciu, magneziu, siliciu, fosfor, iod şi potasiu!
Un pahar de bere de 250 ml poate conţine între 62,5 kcal şi 180 kcal!
Una din 10 mărci de bere este nefiltrată!
Berea nefiltrată este mai bogată în substanţe nutritive!
Una din 10 mărci de bere este artizanală!
Berea artizanală este berea fabricată după o reţetă tradiţională sau inovativă!
Berea de fermentaţie înaltă (14-25 de grade Celsius) este berea tip Ale!
Berea de fermentaţie joasă (5-13 de grade Celsius) este berea tip Lager (Pilsner, Special şi Extra Lager)!
Temperatura de servire a berii depinde de tipul de bere şi variază între 3 şi 10 grade Celsius!
"O fabrică de bere se face pe locul unde este un izvor cu apă bună. Izvorul şi apa lui sunt începutul pe o treabă bine făcută. Eu unul aleg o bere care ştiu că nu este făcută cu apă din puţ. În Danemarca, beau o bere, foarte puţin cunoscută, mulţi nu o bagă în seamă, o bere bio pe a cărei etichetă stă o medalie obţinută, nu de berea în sine, ci de apa izvorului cu care este făcută. Aleg o bere fermentată natural, nu grăbită cu enzime. Respect producătorii care respectă tradiţia! Aleg o bere făcută pe orz, iar în cazul că vreau una gluten-free, aleg o bere făcută pe făină de castane. Aleg o bere nepasteurizată, căci păstrează mai mulţi nutrienţi. Ca tot ce se bagă în gură, trebuie să căutăm ca berea să ne hrănească, în afară că ne stinge setea, ne acompaniază mâncarea sau ne înveseleşte seara la un bar, berea trebuie să ne aducă un aport de nutrienţi. Toţi dorim să experimentăm gusturi noi, numai fantezia pune graniţe la câte ingrediente se pot pune în bere. Sunt deschis la tot felul de plante, cum ar fi amintita bere din Danemarca, este cu flori de soc. Dar în niciun caz nu cumpăr o bere cu zahăr, fructoză, glucoză sau E-uri. Nu îşi au rostul, sunt o înşelătorie, nu atât la bani, cât la sanătatea noastră. Toţi suntem nevoiţi să bem bere fără alcool, atunci când mergem undeva cu maşina. Astăzi se găsesc multe beri fără alcool, cu un gust la fel de bun ca berea cu alcool. Mă refer la cele fermentate prin metoda obişnuită şi apoi este extras alcoolul din ele. Îşi păstrează toate calităţile, mai puţin alcoolul, care în multe cazuri nu este dorit. Şi la această categorie, sunt beri care nu au fost fermentate, lipsa alcoolului fiind obţinută simplu doar prin faptul că respectiva băutură încearcă doar să imite berea. În realitate sunt doar băuturi carbogazoase, nu sunt bere. Berea ambalată în PET-uri sau doze de aluminiu, nu vreau să o discut, nu o cumpăr, nu o beau, nu o recomand. Dacă tot o bagă în plastic, pot atunci să bage şi ce vor în ea. Mai contează? Este o "sărăcie" de bere, care dacă vă încumetaţi să o beţi, în niciun caz să nu o duceţi cuiva cadou", spune Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentară
"Consumatorii se aşteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conţinutul şi calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situaţii. La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conţinutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziţie. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziţie arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoascorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitaţi mititeii cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibră de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Din păcate, cârnaţii comercializaţi în hipermarketuri şi în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepţii, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră şi vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnaţi, conţin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug. La alegerea unui tip de cârnaţi trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi şi conţinutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de cârnaţi care au în compoziţie aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul şi nitritul de sodiu. În cazul muştarului, înlocuirea făinii de muştar cu făina de grâu nu face altceva decât să modifice aroma şi gustul caracteristic dat acestui produs de către boabele de muştar. La alegerea unui ketchup trebuie să aveţi în vedere ingredientul principal din acest produs, şi anume cantitatea de roşii/tomate care se poate regăsi sub forma de roşii/pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate. Este important să evităm ketchup-ul care are în compoziţie aditivi alimentari, cum ar fi acidul citric, sorbatul de potasiu, benzoatul de sodiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat şi aromele sintetice. Mărcile de ketchup, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de sare şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Pâinea feliată este un produs care, în cele mai multe situaţii, nu mai are nimic din gustul şi savoarea pâinii tradiţionale. În compoziţia ei există ingrediente care au denaturat reţeta acestui produs, cum ar fi: margarina, uleiul de palmier, făina de fasole, făina de soia, fibrele de citrice etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belşug. Recomand consumatorilor să consume pâine neagră, pâine integrală şi pâine graham, realizată numai din cele 4 tipuri de ingrediente (făină neagră/făină integrală/făină graham, apă, drojdie şi sare), deoarece numai aşa pot beneficia de substanţe minerale (calciu, fosfor şi fier), fibre, vitamine din complexul B (B1, B2 şi B6) şi vitamina PP. Totodată, le sugerez să cumpere pâine numai după o atentă verificare a ingredientelor şi să fie circumspecţi la anumite menţiuni nutriţionale şi de sănătate, care apar pe ambalajul unor produse de acest tip. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceştia au numai un rol tehnologic, acoperă calitatea scăzută a ingredientelor principale, creând percepţii false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospeţimea, culoarea, gustul şi aroma. Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare pe perioada valabilităţii." conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
