ANALIZĂ BLOOMBERG: Şocul creşterii preţului ţiţeiului se va resimţi şi în 2023

• Raport CREA: Rusia a câştigat 93 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili, în 100 de zile de război

Majoritatea traderilor, factorilor de decizie şi analiştilor anticipează că cererea de petrol va creşte şi în 2023, iar oferta va ţine cu greu pasul, conform unei analize bloomberg.com.

Potrivit acesteia, în privat, oficialii occidentali se tem că preţul ţiţeiului Brent va ajunge în curând la 150 de dolari pe baril, de la aproximativ 120 de dolari acum. Unii cred că va continua să urce şi mai mult, la 175 sau chiar 180 de dolari/baril până la sfârşitul lui 2022, ca urmare a cererii solide post-Covid şi a sancţiunilor europene împotriva Rusiei. Iar şocul nu se va încheia anul acesta, notează sursa citată.

Pe fondul temerilor larg răspândite cu privire la o creştere a preţului petrolului în această vară, o altă furtună se arată la orizont: şocul petrolului nu se va încheia în 2022 şi este aproape sigur că va continua anul viitor, subliniază bloomberg.com.

Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) va publica miercuri prima sa estimare asupra cererii şi ofertei de petrol din 2023. Între timp, casele de comerţ cu mărfuri, companiile petroliere, statele OPEC şi ţările occidentale consumatoare au lansat propriile aşteptări în privinţa cererii din 2023, care variază de la un plus de un milion de barili pe zi, la 2,5 milioane de barili pe zi.

Conform AIE, în 2022, cererea este aşteptată să crească cu 1,8 milioane de barili pe zi, la aproximativ 100 de milioane de barili/zi.

De obicei, orice creştere anuală a cererii de peste un milion de barili pe zi este văzută ca fiind destul de solidă.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna august a coborât cu 1,2% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 120,58 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iulie a scăzut cu 1,4%, la 118,99 dolari barilul la ora locală 08.28.

• Raport CREA: UE a cumpărat 61% din exporturile ruseşti de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului

Rusia a câştigat 93 de miliarde de euro din venituri provenite din exporturi de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său împotriva Ucrainei, cea mai mare parte către UE, se arată în raportul unui centru de cercetare independent publicat ieri, care indică în special Franţa, relatează AFP.

Această publicaţie a Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, vine în momentul în care Ucraina le cere occidentalilor să întrerupă orice legătură comercială cu Rusia pentru a nu mai alimenta maşina de război a Kremlinului.

Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepţii - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este foarte dependentă, nu este în prezent vizat, conform Agerpres.

Potrivit CREA, UE a reprezentat 61% din importurile de combustibili fosili, aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie - 3 iunie). Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde) şi Italia (7,8 miliarde).

Veniturile Rusiei provin mai întâi din vânzarea ţiţeiului (46 miliarde), urmată de gaz transportat prin gazoducte (24 miliarde), apoi produsele petroliere, gazul natural lichefiat (GNL) şi în final cărbunele.