Noua politică a Casei Albe readuce în prim plan perspectiva dedolarizării economiei globale

Dolarul american, considerat monedă de refugiu în perioade turbulente ale pieţelor financiare, nu s-a apreciat de această dată, chiar dacă investitorii au căutat siguranţă în primele luni ale anului, fapt ilustrat de evoluţia aurului ce se află la noi recorduri istorice.

Indicele dolarului american, o măsură a valorii monedei Statelor Unite în comparaţie cu un coş format din alte şase monede, a avut o depreciere de 4% în primele trei luni din 2025, cel mai slab început de an din 2015 încoace. Potrivit Bloomberg, declinul apare în condiţiile în care preşedintele Donald Trump a început să impună la foc automat tarife asupra partenerilor comerciali ai SUA, iar prin acţiunile sale încearcă să încheie o perioadă de opt decenii de globalizare, zdruncinând astfel încrederea în moneda americană.

În a doua parte a săptămânii trecute, tarifele impuse de Trump întregii lumi au dus la o depreciere severă a indicelui, până la minumul ultimelor şase luni.

"În loc să fie bastionul obişnuit al stabilităţii şi prima alegere în ceea ce priveşte refugiul pentru operatorii din piaţa valutară, dolarul american este acum chiar opusul", spune Michael Brown, strateg senior al departamentului de analiză din Londra al Pepperstone, una dintre cele mai mari firme de brokeraj valutar, citat de trustul media menţionat, într-un articol publicat la finele lunii trecute.

Totuşi, scăderea recentă nu a erodat semnificativ puterea dolarului, având în vedere aprecierea masivă din ultimii ani bazată pe forţa economiei Statelor Unite şi pe ratele ridicate ale dobânzilor practicate de Rezerva Federală, iar cursul se poate inversa dacă îngrijorările legate de o încetinire a economiei globale vor determina investitorii străini să investească masiv în titluri de stat ale SUA. În plus, dolarul american este moneda principală a lumii, utilizată ca rezervă de majoritatea băncilor centrale şi folosită în comerţul internaţional pentru achiziţionarea de mărfuri, mai notează Bloomberg.

• Posibile dislocări de capital ce pot forţa dolarul să se deprecieze

Noua poziţie a administraţiei de la Casa Albă a reaprins discuţiile privind demersurile unor guverne de a accelera eforturile de reducere a dependenţei de dolar. Liderii ţărilor europene văd aceasta ca pe o oportunitate de a consolida rolul monedei euro prin crearea unor pieţe mai integrate şi mai lichide, care ar permite monedei comune europene să rivalizeze într-adevăr cu dolarul. În plus, unele dintre ţările în curs de dezvoltare vehiculează frecvent ideea de a se uni pentru a contesta supremaţia monedei americane, scrie publicaţia mai sus menţionată.

Jane Foley, strateg la Rabobank, este de părere că politicile comerciale ale lui Trump, retragerea din alianţele militare şi discuţiile despre preluarea Canadei sau Groenlandei "pot accelera tendinţa de dedolarizare şi submina valoarea" monedei americane. George Saravelos, ce conduce departamentul de stratgie valutară al Deutsche Bank, a avertizat luna aceasta clienţii că posibilitatea ca dolarul să îşi piardă statutul de refugiu sigur pe măsură ce pieţele se adaptează la o nouă ordine geopolitică "trebuie recunoscută ca o posibilitate", mai notează Bloomberg.

Teorectic, creşterea tarifelor ar trebui să întărească moneda prin reducerea cererii pentru importuri şi susţinerea producţiei interne. Dar moneda americană se depreciază deoarece amploarea taxelor riscă să reaprindă inflaţia şi să încetinească creşterea economică. Oficialii administraţiei Statelor Unite minimizează astfel de îngrijorări, spunând că programul lor amplu - ce include reducerea angajaţilor guvernului şi tăierea cheltuielilor - poate avea unele efecte secundare temporare, dar în cele din urmă va revigora economia.

În plan geopolitic, confruntările lui Trump cu aliaţii europeni pe tema costurilor apărării au determinat Germania să iniţieze planuri pentru o creştere semnificativă a cheltuielilor militare, ceea ce poate stimula economia întregii regiuni şi încuraja investitorii să transfere capital din SUA către Europa. "Dacă banii fug pe măsură ce oamenii încep să pună la îndoială fundamentalele geopolitice şi economice ale Statelor Unite, este posibil să apară dislocări ce ar forţa piaţa americană a acţiunilor să scadă, la fel şi dolarul", a spus Thierry Wizman, strateg macroeconomic la Macquarie Group din New York, citat de Bloomberg.

• Cel mai important impuls pentru dedolarizare de la crearea arhitecturii financiare globale postbelice

Oficiali ai unor bănci centrale şi autorităţi de supraveghere europene au început recent să se întrebe dacă mai pot conta pe dolarii furnizaţi de Rezerva Federală prin liniile de schimb, având în vedere că încrederea lor în Washington a fost afectată de politicile administraţiei Trump, conform unor surse Reuters.

Analiştii Deutsche Bank consideră că dacă banca centrală a Statelor Unite, un pilon al stabilităţii financiare globale, n-ar mai susţine finanţarea în dolari pentru aliaţi în perioade de stres economic, este posibil ca lumea să-şi reducă semnificativ dependenţa de moneda americană, creând "o sabie cu două tăişuri" pentru SUA, conform publicaţiei menţionate.

Sursele Reuters susţin că este puţin probabil ca Rezerva Federală să aibă o astfel de abordare, iar banca centrală a SUA nu a transmis niciun semnal care să sugereze acest lucru. Dar oficialii europeni au avut discuţii informale în acest sens, invocând scenarii în care guvernul SUA poate presa Fed-ul să suspende garanţiile pentru dolar.

Deşi Fed este independentă, "administraţia SUA poate avea o influenţă indirectă atât prin persuasiune, cât şi prin numirea membrilor consiliului", conform Deutsche Bank. "Teoretic, Statele Unite pot utiliza liniile de schimb valutar într-o manieră selectivă, ca mijloc pentru atingerea altor obiective de politică", au scris analiştii.

• Schimbarea radicală în relaţiile dintre Statele Unite şi aliaţii săi europeni

Jane Foley de la Rabobank crede că întrebările ridicate de unii oficiali ai băncilor centrale europene cu privire la susţinerea dolarului de către Fed arată "schimbarea radicală" în relaţiile dintre SUA şi aliaţii săi europeni din ultimele luni.

"Politicile comerciale şi externe ale lui Trump forţează Europa să-şi reducă dependenţa de Statele Unite, ceea ce va implica, probabil, dorinţa de a reduce dependenţa de dolar. Trump a ameninţat ţările care au încercat să se dedolarizeze cu taxe suplimentare. Ironia face ca politicile sale izolaţioniste să ducă chiar în această direcţie", a scris Foley, într-o notă publicată la finele lunii trecute, citată de Reuters.

Analiştii Deutsche Bank consideră că blocarea liniilor de schimb ale Fed poate crea o instabilitate financiară uriaşă în perioadele de stres. "Dacă o astfel de retragere ar deveni cu adevărat p problemă, s-ar crea probabil presiune pentru ca restul lumii să se dedolarizeze mai rapid," au adăugat aceştia, conform trustului media menţionat.

Echipa băncii punctează că rivali economici ai Statelor Unite, precum China şi Rusia, nu beneficiază de linii de valutare cu Fed-ul dar şi-au consolidat sistemele financiare fie prin acumulări semnificative de rezerve oficiale (n.r. de pildă aur), fie prin dedolarizare. "Dacă astfel de îngrijorări s-ar extinde asupra aliaţilor SUA, credem că s-ar crea, probabil, cel mai semnificativ impuls pentru dedolarizarea globală de la crearea arhitecturii financiare globale postbelice", spun analiştii, citaţi de Forexlive.

Pe de altă parte, Barry Eichengreen, economist la Universitatea Berkeley din California, spune că rolul central al monedei Statelor Unite - care a permis ţării să evite tipurile de crize de datorie întâlnite în alte părţi, susţinând cererea pentru obligaţiunile Trezoreriei - nu va fi uşor înlocuit, deoarece piaţa datoriilor SUA este cea mai lichidă din lume, permiţând investitorilor să tranzacţioneze blocuri mari de valori mobiliare fără să afecteze preţul.

Totuşi, nu este un scenariu complet exclus. "Dolarul nu şi-a pierdut statutul de refugiu sigur, dar trebuie să ne gândim serios la această posibilitate", a spus el, citat de Bloomberg.

• Un bastion greu de cucerit

Discuţiile despre posibilitatea pierderii supremaţiei dolarului se poartă de peste jumătate de secol, însă cel mai probabil acesta va continua să fie moneda principală a lumii, potrivit unui articol publicat de Reuters, la finele lunii trecute.

De-a lungul deceniilor, dolarul american a făcut faţă multor provocări precum: ascensiunea Japoniei la sfârşitul anilor 1980, crearea monedei euro în 1999, criza financiară globală şi apariţia Chinei ca superputere globală în producţie, precum şi o succesiune de guverne americane care au folosit "arma dolarului" împotriva adversarilor, culminând prin confiscarea rezervelor valutare ale Rusiei după invazia Ucrainei de către preşedintele rus Vladimir Putin în 2022, se punctează în articol.

Potrivit Reuters, deşi ponderea Statelor Unite în producţia economică globală s-a înjumătăţit din 1945 încoace, dolarul încă reprezintă aproximativ 60% din rezervele internaţionale de schimb valutar. Dominanţia sa în finanţarea comerţului este şi mai mare: în vreme ce importurile şi exporturile SUA reprezintă mai puţin de 10% din comerţul global, trei pătrimi din comerţul transfrontalier este facturat în moneda americană. Rolul său în finanţele globale este chiar mai pronunţat: 85% din schimburile valutare şi o pondere şi mai mare din tranzacţiile interbancare internaţionale sunt denominate în dolari.

"Prognozele despre pierderea relevanţei dolarului s-au dovedit de fiecare dată greşite, uneori din cauza slăbiciunii monedelor concurente, alteori din cauza rezilienţei surprinzătoare a dolarului", spune Paul Blustein, în cartea "King Dollar: The Past and Future of the World's Dominant Currency", citat în articol.

Dominaţia dolarului se datorează, în mare măsură, hegemoniei militare americane, încrederii larg răspândite în statul de drept din SUA şi încrederii că Rezerva Federală independentă va menţine rolul monedei americane ca rezervă de valoare. Altfel spus, tranzacţionarea în dolari este mai convenabilă pentru toate părţile implicate, în condiţiile în care comerţul internaţional şi finanţele globale necesită o unitate de cont care să poată fi utilizată pentru reglarea tranzacţiilor. În plus, lichiditatea dolarului este mult mai mare decât a oricărei alte monede, scrie Reuters, citându-l pe Blustein.

China poate fi cel mai mare exportator din lume, dar yuanul este folosit doar într-o mică măsură în comerţul global. Tranzacţiile financiare internaţionale sunt de obicei reglate în dolari americani prin sistemul Clearing House Interbank Payments System (CHIPS), care are sediul în New York şi gestionează schimburi în valoare de aproape două trilioane de dolari pe zi. Aproape toate plăţile care trec prin acest sistem încep şi se încheie în afacerea Statelor Unite, mai punctează autorul, potrivit sursei menţionate.

În opinia sa, rolul dominant al dolarului în structura sistemului financiar global creează un efect de reţea similar cu puterea pe care o au cele mai mari companii tehnologice din lume. De-a lungul anilor, Microsoft a făcut multe greşeli. Gigantul software a eşuat în lansările de browsere, telefoane inteligente, tablete şi actualizări ale sistemului său de operare. La fel, proprietarul Facebook, Meta Platforms, nu a reuşit să dezvolte o monedă digitală globală, iar încercarea sa de a crea o piaţă pentru realitatea virtuală a fost până acum un eşec. Totuşi, ambele companii au supravieţuit, menţinându-şi poziţiile dominante. Duşmanii Statelor Unite sunt precum clienţii nemulţumiţi ai Microsoft: oricât de mult şi-ar dori să găsească o alternativă la dolar, costurile schimbării sunt pur şi simplu prea mari.

Carmen Reinhart, profesor la Universitatea Harvard şi fostă economist-şef al Băncii Mondiale, este de asemenea sceptică în privinţa detronării suprmaţiei dolarului ca principală valută mondială. "Ascensiunea şi decăderea monedelor nu sunt lucruri care se întâmplă deoarece apare un preşedinte imprevizibil care face tot posibilul să distrugă globalizarea. Dolarul nu a depăşit lira sterlină ca monedă de rezervă peste noapte", a spus ea, citată de Bloomberg.