Grupurile pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea şi au avertizat asupra unui "teren alunecos" odată cu decizia a cinci ţări europene de a se retrage din tratatul internaţional care interzice minele antipersonal, potrivit unei ştiri transmise de The Guardian, care poate fi rezumată în felul următor.
Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania au justificat această mişcare prin ameninţarea militară crescândă din partea Rusiei. În aprilie, Letonia a fost prima care a aprobat oficial retragerea din Tratatul de Interzicere a Minelor din 1997. Organizaţiile de campanie au condamnat aceste decizii, descriindu-le drept un pas periculos înapoi, subliniind faptul că minele antipersonal afectează în principal civilii, mulţi dintre aceştia fiind copii. Potrivit datelor, între 70% şi 85% dintre victimele minelor sunt civili. Grupuri precum Humanity & Inclusion avertizează că această decizie poate duce nu doar la reintroducerea minelor, ci şi la slăbirea mai largă a normelor dreptului umanitar internaţional. Mişcarea a fost justificată de miniştrii apărării din aceste ţări prin nevoia de a utiliza toate măsurile necesare pentru apărarea securităţii, mai ales în faţa unei Rusii care nu a semnat tratatul şi care foloseşte intensiv minele în Ucraina.
"Se simte ca o lovitură în faţă", a declarat Zoran Je¹ić, care şi-a pierdut piciorul drept într-o explozie de mină în Bosnia şi care conduce acum UDAS, o organizaţie bosniacă ce sprijină supravieţuitorii minelor.
Opinia Cititorului