Analiză: Cum a arătat România în 2023 la capitolul - Democraţie -

Cum a arătat România în 2023 la capitolul - Democraţie -

În România, democraţia devine o formă fără fond, pe măsură ce instituţiile democratice sunt golite de conţinut şi cetăţenii sunt hărţuiţi pentru că îşi exercită drepturile, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, aceasta este concluzia Raportului "Starea Democraţiei în 2023", realizat de Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch şi Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, care a fost lansat pe 21 martie în cadrul unui eveniment.

La dezbatere au participat şi cetăţeni, membri ai unor grupuri de iniţiativă şi organizaţii neguvernamentale, care au povestit despre faptul că sunt hărţuiţi în instanţă şi li se cer daune de zeci şi sute de mii de euro pentru că apără interesul public.

"Puterea e în mâinile lor. Chiar dacă omul are dreptate, el nu poate să câştige. Să pună deşeuri menajere în vârf de munte este o imagine apocaliptică. Acest munte va fi distrus iremediabil pentru sute de ani. Noi luptăm în scopul civic de a salva mediul şi pentru sănătatea noastră. Au dat peste o nucă tare în persoana mea."

Aristide Maxim, unul dintre localnicii din zona Valea Putnei- Mestecăniş - Pojorâta, care se luptă de 17 ani cu instituţiile publice pentru a bloca punerea în funcţiune a unui depozit uriaş de deşeuri menajere, aflat la mică distanţă de satul lor, şi localizat pe un vârf de munte. Cetăţenii au folosit mijloacele legale pe care le-au avut la dispoziţie pentru a opri acest proiect, dar acum li se impută, de către o autoritate a statului - Consiliul Judeţean Suceava - cheltuieli de judecată în valoare de 280.000 de lei.

"Nu am fost luaţi în seamă, am fost agresaţi. Ne cer 20 milioane de euro. Ne-au spus că subminăm economia naţională şi că suntem grup infracţional. Noi ne îmbolnăvim şi murim pe capete."

Dorina Milea, Asociaţia Ecologică Regională AER Muntenia Sud. Doamna Milea, alături de alţi cetăţeni din Ciulniţa au mers în instanţă pentru a opri poluarea mediului şi efectele nocive asupra sănătăţii locuitorilor cauzate de o fabrică de prelucrare de resturi animale. Compania le solicită 20 de milioane de euro, în eventualitatea că îi va fi suspendată autorizaţia integrată de mediu. În plu, compania solicită sechestru pe bunurile membrilor asociaţiei. În acest moment, la cererea companiei, instituţiile statului au notat litigiul în cărţile funciare ale oamenilor.

"Vrem să îi dizolvăm pentru ca oamenii aceştia să nu mai poată niciodată contesta astfel de acţiuni". Conform detaliilor prezentate de Cristina Vanea, membră a grupului Floreasca Civică, aceasta este declaraţia dezvoltatorului imobiliar One Properties referitoare la cetăţenii şi organizaţiile neguvernamentale care se opun proiectului imobiliar din cartierul Floreasca.

"Ne cer 1 milion de euro pentru faptul ca i-am denigrat. Faptul că am protestat înseamnă că suntem un grup de crimă organizată" a precizat doamna Vanea.

Cristina Vanea a prezentat în cadrul evenimentului de lansare a Raportului "Starea Democraţiei în 2023" parcursul acţiunilor civice şi în instanţă, iniţiate de comunitatea locală, alături de câteva organizaţii neguvernamentale, prin care s-au opus proiectului imobiliar al One Properties din cartierul Floreasca. Dezvoltatorul imobiliar a obţinut în instanţă dizolvarea ONG-ului Miliţia Spirituală, iar acum solicită daune de 1 milion de euro unor persoane fizice din grupul civic şi reprezentanţilor organizaţiilor care au susţinut în instanţă comunitatea şi cetăţenii.

Ajuns la a treia ediţie, Raportul este o sinteză a principalelor derapaje de la valorile democratice înregistrate în anul 2023.

În timp ce cetăţenii sunt hărţuiţi...

• Instanţele de justiţie admit, la solicitarea unor instituţii ale statului şi companiilor private, ca cetăţeni obişnuiţi, care se opun, în interes public, unor proiecte nocive pentru mediu şi sănătatea locuitorilor, să plătească cheltuieli de judecată fabuloase. În acelaşi registru, ONG-uri care contestă în instanţă proiecte urbanistice care afectează mediul şi sănătatea oamenilor sunt dizolvate în urma proceselor iniţiate de dezvoltatori imobiliari.

• Jurnalişti care deranjează sistemul politic sunt hărţuiţi chiar de către instituţiile publice care ar trebui să le protejeze statutul şi dreptul la libertatea de exprimare. În acelaşi timp, partidele politice folosesc, netransparent, subvenţiile generoase din fonduri publice pentru a influenţa agenda media

• În anul ce a trecut am identificat, din nou, demersuri de intimidare a activiştilor şi liderilor unor organizaţii neguvernamentale de către şefii unor instituţii publice.

... sau împiedicaţi să îşi exercite drepturile...

• Instituţii publice care doresc să ascundă informaţii continuă să o facă, iar dacă cetăţenii, ONG-urile sau jurnaliştii merg în instanţă pentru a le obţine, procesele durează chiar şi 3 ani, fără ca în final să existe garanţia că le vor obţine sau că şefii instituţiilor vor fi penalizaţi.

• Am consemnat în continuare situaţii în care consultarea publică este organizată doar ca o simplă formalitate, din nevoia de a bifa prevederile legale. Instituţiile publice optează pentru perioada minimă de consultare prevăzută de lege, chiar şi în cazul dezbaterilor pe marginea unor proiecte de lege complexe.

• În 2023, încă mai constatăm cazuri în care cetăţenilor li se interzice dreptul de a participa la şedinţele de consiliu local din cadrul primăriilor. În acelaşi timp, instituţiile publice au profitat de introducerea, încă din 2022, a unei excepţii arbitrare în legislaţia privind transparenţa decizională şi continuă tendinţa din anii precedenţi: urgenţa este regula şi nu excepţia.

... instituţiile democratice devin forme fără fond:

• În 2023, Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanţei, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului. Au fost adoptate 129 de ordonanţe de urgenţă şi 42 simple, şi nu au lipsit deja vestitele "ordonanţe-trenuleţ", care reglementează, la pachet, mai multe domenii într-un singur act normativ.

• Activitatea legislativului este afectată de agresivitate de limbaj şi chiar fizică, ceea ce conduce la înăsprirea regulilor, dar doar în sensul limitării accesului cetăţenilor la informaţie şi decizie.

• Parlamentul continuă să facă numiri politice în conducerea unor instituţii independente, ceea ce afectează capacitatea acestora. Un exemplu este Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în componenţa căruia au fost făcute noi numiri nu pe criterii de competenţă, ci, mai degrabă, pe criterii politice, ceea ce a condus la decizii cel puţin bizare, aşa cum este sancţionarea unei expoziţii de artă pentru că ar fi ofensat sentimentele religioase ale unor persoane.

• Chiar şi exerciţiul alegerilor a fost sabotat. Şi în 2023, puterea politică a refuzat în continuare să organizeze alegeri în cele peste 50 de localităţi în care primarii aleşi în 2020 şi-au pierdut mandatele, perpetuând astfel o convenabilă situaţie de interimat.