ANAR: Numărul barajelor mici, de importanţă locală, a scăzut anul acesta

Numărul barajelor mici, de importanţă locală, neautorizate a scăzut anul acesta la circa 30% faţă de 35% în 2016, la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) şi Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP).

În perioada 6 - 8 decembrie 2017, Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", a organizat şedinţa comună de bilanţ a activităţii comisiilor teritoriale de avizare a stării de siguranţă a barajelor mici, de importanţă locală, se arată într-un comunicat al ANAR.

Conform Legii siguranţei barajelor nr. 466/2001, din această categorie de lucrări fac parte barajele, iazurile de decantare din industria minieră, lucrările hidrotehnice speciale etc.

Starea de siguranţă a barajelor mici, de importanţă locală, se analizează în cadrul a patru comisii de avizare organizate de Administraţia Naţională "Apele Române", pe principii teritoriale - Transilvania, Muntenia Vest, Muntenia Est şi Moldova.

La şedinţele comune au participat reprezentanţi ai tuturor comisiilor teritoriale de avizare, specialişti din domeniul siguranţei barajelor din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, ANAR, din mediul universitar, din rândul experţilor autorizaţi, precum şi reprezentanţi ai deţinătorilor lucrărilor avizate.

În cadrul şedinţei comune au fost avizate, în vederea autorizării, un număr de 20 documentaţii de expertizare a unor baraje din toate bazinele hidrografice ale ţării sau de realizare a unor lucrări de închidere şi ecologizare a unor iazuri miniere.

Analiza activităţii din anul 2017 a Comisiilor Teritoriale a relevat unele aspecte importante privind starea de siguranţă a barajelor. Astfel, iazurile de decantare miniere reprezintă surse de risc pentru zonele adiacente şi este în obligaţia deţinătorilor şi a autorităţilor responsabile să asigure condiţiile de siguranţă pentru aceste lucrări. Totodată, măsurile non-structurale şi structurale recomandate în cadrul procesului de autorizare a acestor baraje trebuie realizate de către deţinători la termenele stabilite şi în condiţiile recomandate prin expertize.

De asemenea, legislaţia din domeniul siguranţei barajelor trebuie corelată cu cea din domeniul protecţiei mediului în cazul unor lucrări aflate în arii naturale protejate.

De asemenea, a fost discutată situaţia digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi au fost prezentate normele tehnice de aplicare a legislaţiei specifice siguranţei digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu Legea nr. 259/2010, modificată şi republicată în anul 2014. "Procesul de elaborare a acestor norme va fi amplificat în anul 2018, când va începe şi activitatea de autorizare a digurilor", dă asigurări ANAR.

În comunicat se mai arată: "Concluziile şedinţei de analiză au evidenţiat menţinerea stării bune de siguranţă a majorităţii barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, implicarea activă a specialiştilor din cadrul ANAR asigurând un management corespunzător al siguranţei construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice din patrimoniul propriu şi controlul stării de siguranţă a barajelor deţinute de către terţi. Se impune, totuşi, o îmbunătăţire a acestei activităţi, inclusiv printr-o politică proactivă de resurse umane, prin care ar putea fi încheiate parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior tehnic de specialitate din principalele centre universitare ale ţării".