English
Banca centrală a Turciei a surprins joi pieţele financiare, majorând rata dobânzii de politică monetară, dobânda repo la o săptămână, de la 42,5% la 46%, marcând astfel sfârşitul ciclului de relaxare monetară început în decembrie anul trecut, relatează CNBC, de la care transmitem următoarele infromaţii.
Decizia vine pe fondul tulburărilor economice generate de noile tarife impuse de SUA, instabilităţii politice interne şi retragerilor de capital după arestarea primarului Istanbulului şi lider al opoziţiei, Ekrem Imamoglu, în luna martie.
"Fermitatea în menţinerea unei politici monetare stricte susţine procesul de dezinflaţie prin moderarea cererii interne, aprecierea reală a lirei turceşti şi îmbunătăţirea aşteptărilor privind inflaţia", a transmis Comitetul de Politică Monetară al Turciei în comunicatul care a însoţit decizia.
Comitetul a menţionat, de asemenea, "posibilele efecte ale creşterii protecţionismului în comerţul global asupra procesului de dezinflaţie, prin influenţa asupra activităţii economice globale, preţurilor la mărfuri şi fluxurilor de capital" şi a subliniat că "politica monetară restrictivă va fi menţinută până la atingerea stabilităţii preţurilor, printr-un declin sustenabil al inflaţiei."
Rata anuală a inflaţiei în Turcia a fost de 38,1% în luna martie.
Majorarea dobânzii vine şi în contextul epuizării rapide a rezervelor valutare: banca centrală a cheltuit până la 25 de miliarde de dolari în doar trei zile după arestarea lui Imamoglu, pe 19 martie, pentru a apăra lira turcească, care a atins temporar un minim istoric de peste 40 de lire/dolar.
Pieţele turceşti s-au prăbuşit iniţial la vestea arestării, iar guvernul a reacţionat pe 23 martie prin interzicerea vânzărilor în lipsă şi relaxarea regulilor de răscumpărare pentru a sprijini bursa. Pe 20 martie, banca centrală intervenise deja cu o majorare de urgenţă a dobânzii cheie, de 200 de puncte de bază, ridicând dobânda de creditare overnight la 46,00%, plafonul coridorului său de dobândă.
Astfel, potrivit lui Brad Bechtel, şeful departamentului FX global la Jefferies, decizia de joi reprezintă mai degrabă o ajustare tehnică în urma evenimentelor din martie.
"Rămâne de văzut ce va spune preşedintele Erdogan despre mişcările băncii centrale, dar până acum instituţia a gestionat bine zgomotul politic în lupta sa continuă contra inflaţiei", a scris Bechtel într-o notă adresată investitorilor.
Nicholas Farr, economist specializat pe Europa emergentă la Capital Economics, a comentat că această decizie "formalizează înăsprirea monetară aplicată luna trecută şi indică o îngrijorare crescută a factorilor de decizie faţă de riscurile de creştere ale inflaţiei."
Farr a subliniat că banca centrală a evidenţiat riscurile legate de o liră mai slabă şi faptul că autorităţile vor monitoriza îndeaproape fluxurile de capital în contextul actualei incertitudini privind protecţionismul comercial american.
Analiştii Capital Economics consideră că inflaţia în Turcia va fi pe o traiectorie descendentă în lunile următoare şi nu prevăd noi majorări de dobândă.
"Însă este clar că ciclul de relaxare monetară al băncii centrale a întâmpinat un obstacol major şi va trece ceva timp până să poată fi reluat," se arată în nota de analiză, care revizuieşte prognoza pentru dobânda repo la finalul anului la 40,00% (de la 35,00% anterior), potrivit CNBC.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
