Băncile străine "se jură" că vor continua activitatea în ţara noastră

Băncile străine care deţin subsidiare în ţara noastră vor "menţine situaţia financiară solidă pe care acestea o înregistrează, în prezent, pe perioada crizei", a fost decizia dată în urma discuţiilor purtate, la Viena, între băncile mamă care deţin subsidiare în ţara noastră şi reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale şi ai Băncii Naţionale a Românei, potrivit unui comunicat al BNR.

De asemenea, băncile prezente la dicuţii au admis că nu poate fi exclusă necesitatea unei infuzii suplimentare de capital, demers ce va fi realizat în măsura în care se va dovedi necesar, în vederea adaptării băncilor la mediul economic actual.

În acest fel, ele vor să demonstreze "angajamentul pe termen lung faţă de dezvoltarea economiei româ­neşti" şi semnalează disponibilitatea de a contribui la eforturile comunităţii internaţionale pentru implementarea unor măsuri ample şi concertate în vederea contracarării efectelor crizei, se menţionează în comunicatul BNR.

Cele nouă grupuri bancare sunt: Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank.

"Am luat notă de acordul încheiat între FMI şi BNR în vederea derulării unor analize stress test bazate pe metodologia FMI pentru estimarea eventualelor pierderi pe care băncile din România le-ar putea înregistra în diferite scenarii, pe durata implementării programului FMI/UE. Prin urmare, suntem pregătiţi să ne asumăm aceste angajamente în cadrul programelor de asistenţă multilaterală, pe baze bilaterale cu BNR, şi cu implicarea autorităţilor de supraveghere din ţările de origine, cu respectarea normelor europene şi naţionale în domeniu", se precizează în comunicat.

Reuniunea a fost prezidată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu participarea Comisiei Europene (CE), a Băncii Mondiale, BERD, BEI, a Băncii Naţionale a României (BNR), a autorităţilor de supraveghere şi a ministerelor de finanţe din ţările de origine (Austria, Franţa, Grecia şi Italia), precum şi în prezenţa Băncii Centrale Europene.

Băncile salută decizia de a contracta un împrumut extern de la FMI, CE şi Banca Mondială şi caracterizează acest lucru ca fiind "o evoluţie importantă ce va asigura consolidarea stabilităţii financiare şi macroeconomice din România".

Marile grupuri bancare îşi exprimă, în continuare, angajamentul de a continua activitatea în ţară, realizând faptul că este atât în interesul lor, cât şi al României ca toate instituţiile vizate să îşi asume, în mod concertat, angajamentele privind menţinerea nivelului expunerii faţă de ţara noastră, se arată în comunicat.

"Am intrat pe piaţa românească în calitate de investitori strategici, având o contribuţie esenţială la tranziţia către o economie deschisă, de piaţă, pe baza evaluărilor noastre şi a încrederii constante în perspectivele de dezvoltare pe termen lung".

Întâlnirea de la Viena a avut ca scop ajungerea la un acord privind faptul că băncile străine nu îşi vor reduce expunerile pe România odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii la valută de către BNR. Reducerea RMO va avea loc "extrem de gradual" potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, în contextul în care cele 12,95 miliarde de euro primite de la FMI vor suplimenta rezerva internaţională a BNR şi vor permite acest lucru.