Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc pentru a vota preşedinţii CNA şi AEP

Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc în şedinţă comună, la 21 februarie 2023, pentru a vota numirea preşedinţilor Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), informează Agerpres.

Potrivit deciziei Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului din 10 februarie 2023, pe ordinea de zi se află alegerea preşedinţilor AEP, CNA şi a unui consilier de conturi, vicepreşedinte pentru Autoritatea de Audit. Votul este secret cu buletine de vot.

Alegerea unui nou preşedinte al AEP are loc după demisia preşedintelui AEP, Constantin Florin Mituleţu-Buică, care a intrat în vigoare la 13 februarie 2023. Conducerea Parlamentului a decis la 10 februarie că, până la alegerea noului preşedinte AEP, atribuţiile vor fi exercitate de vicepreşedintele Vajda Zsombor, susţine sursa citată.

Alegerea unui nou preşedinte al CNA are loc ca urmare a faptului că preşedinta Consiliului Monica Gubernat a fost demisă de drept în iunie 2021, după ce Parlamentul a respins raportul de activitate al CNA. Membrii CNA au votat atunci o nouă propunere de preşedinte, pe Cristina Pocora, însă propunerea nu a mai ajuns la votul parlamentului. Cristina Pocora a fost, în această perioadă, membră a CNA cu atribuţii de conducere, până la eventuala numire de către Parlament ca preşedinte. La 22 decembrie 2022, era programată o şedinţă comună a camerelor pentru votul preşedintelui CNA, dar Cristina Pocora, propunerea CNA pentru funcţia de preşedinte, a informat că renunţă la candidatură.

Potrivit unui comunicat al CNA din 19 ianuarie 2023, membrii Consiliului au decis, în şedinţă, să o propună pentru funcţia de preşedinte al CNA pe Maria Monica Gubernat. Vicepreşedinte a fost ales, din rândul membrilor CNA, Valentin Alexandru Jucan.

CNA este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Preşedintele este ales de către membrii Consiliului, din rândul acestora, prin vot secret în şedinţă care nu este publică, conform Legii audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, mai adaugă sursa citată.

Mandatul preşedintelui Consiliului este de şase ani. În absenţa preşedintelui, conducerea Consiliului este asigurată de vicepreşedinte. Vicepreşedintele este ales prin vot secret de către Consiliu, în prezenţa a cel puţin nouă membri ai acestuia, tot pentru un mandat de şase ani.

Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate al instituţiei atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului. În acest caz, Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este compus din 11 membri şi este numit de Parlament, la propunerea: Senatului - trei membri; a Camerei Deputaţilor - trei membri; a Preşedintelui României - doi membri; a Guvernului - trei membri. Aceştia au un mandat de şase ani şi au funcţie de demnitate publică asimilată funcţiei de secretar de stat.

Consiliul este o autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale. Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale şi îşi exercită competenţele în mod imparţial şi transparent şi al dreptului Uniunii Europene, fără a solicita sau accepta instrucţiuni din partea niciunei alte instituţii sau entităţi în îndeplinirea sarcinilor care îi revin.

În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligaţia: să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României; să asigure pluralismul surselor de informare a publicului; să încurajeze libera concurenţă; să monitorizeze serviciile de programe şi serviciile media audiovizuale, inclusiv a celor la cerere, în vederea respectării de către acestea a prevederilor legale în materie, potrivit Legii audiovizualului.

De la înfiinţarea CNA în 1992, Consiliul a avut şapte preşedinţi: Titus Raveica, Sorin Moldovan, Şerban Madgearu, Ralu Filip, Răsvan Popescu, Laura Georgescu şi Monica Gubernat, precizează sursa.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat. Preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor, conform Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi Regulamentului AEP.

Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt, de prim-ministru. Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente este de câte opt ani şi pot fi reînnoite o singură dată. Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor pot înceta în caz de expirare a mandatului, demisie, revocare sau deces. Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.

Autoritatea Electorală Permanentă este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică şi competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi a referendumurilor, precum şi în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Autoritatea urmăreşte, în limitele atribuţiilor sale, buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.

Organizarea şi funcţionarea Autorităţii sunt prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Regulamentul AEP, aprobat prin Hotărârea nr. 4/2020 a Birourilor permanente reunite.