Cazul Florin Iordache, pe masa Curţii Constituţionale

Magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR) vor dezbate, astăzi, cele trei sesizări înaintate de parlamentarii USR şi PNL, dintre care două privesc modul în care a fost ales Florin Iordache - autorul OUG13/2017 prin care era dezincriminat abuzul în serviciu şi promotorul proiectelor legislative ce au dus la slăbirea independenţei justiţiei şi a magistraţilor - în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ, iar una se referă la alegerea lui George Edward Dircă în funcţia de preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare din cadrul Consiliului Legislativ.

Plenul Parlamentului l-a înscăunat, în 20 octombrie, cu 185 de voturi "pentru" şi 43 de voturi "împotrivă" pe Florin Iordache în funcţia de şef al Consiliului Legislativ. Ionuţ Duli Mazâlu, propus de USR, a avut două voturi "pentru" şi 226 de voturi "împotrivă", iar fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, propus de PNL, a avut 41 de voturi "pentru" şi 187 de voturi "contra".

Imediat după anunţarea rezultatului votării, reprezentanţii PNL şi cei ai USR au anunţat că vor contestat hotărârea Parlamentului la Curtea Constituţională, nu înainte însă de a se acuza reciproc de o înţelegere cu PSD ce a dus în cele din urmă la numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ.

Conform contestării depusă de USR, alegerea lui Iordache nu respectă prevederile legislaţiei în vigoare. "Legea 73/1993, legea Consiliului Legislativ, prevede că numirea preşedintelui şi a preşedinţilor de secţii se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Această sintagmă tehnică înseamnă că trebuie 50%+1 din votul tuturor parlamentarilor, nu doar al celor prezenţi, mai precis numirile trebuie făcute în parlamentul actual cu cel puţin 230 de voturi", a afirmat Dan Barna, liderul USR, înainte de depunerea sesizărilor atât cu privire cu Iordache cât şi cu privire la colegul de partid George Dircă.

Spre deosebire de cei de la USR, liberalii au contestat la CCR doar alegerea lui Florin Iordache, aducând în plus două noi argumente pentru care aceasta ar trebui declarată neconformă de către Curte.

Senatorii şi deputaţii PNL susţin că hotărârea Parlamentului este neconstituţională, deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală cerută de Legea 73/1993, amintind că acesta a promovat în calitate de ministru al Justiţiei, în guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.

"Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate întocmită de parlamentarii liberali.

Ei mai invocă în sesizare şi încălcarea articolului 1 alineat 5 din Constituţie în raport cu dispoziţiile articolului 20 alineat 2 din Legea 73/1993. Conform celor două dispoziţii coroborate, la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD şi de aceea alegerea lui în funcţia de şef al Consiliului Legislativ ar fi ilegală.

Alegerea lui Iordache a fost contestată în spaţiul public şi de fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, care a declarat că votul din plenul Parlamentului nu a fost valabil.

"Problema e că votul nu e valabil pentru că în legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ se spune că preşedintele şi şefii de secţie sunt aleşi cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. 187 nu e votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor", a declarat Augustin Zegrean.

Chestionat dacă CCR ar putea admite sesizarea USR privind numirea lui Florin Iordache, fostul preşedinte al Curţii a răspuns: "Am mai avut astfel de situaţii şi CCR s-a pronunţat pentru admitere".

Opinii negative referitoare la alegerea lui Florin Iordache în funcţia de şef al Consiliului Legislativ au exprimat preşedintele Klaus Iohannis, actualul ministru al Justiţiei - Cătălin Predoiu şi Ana Birchall - fostul ministru al Justiţiei.

"Pentru a vedea nivelul de toxicitate atins de această majoritate (nota redactorului - din jurul PSD) să ne uităm nu mai departe de ziua de ieri când celebrul autor al Ordonanţei 13, Florin Iordache, a fost votat în Parlamentul României în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. După cum ne-a obişnuit în ultimii 30 de ani, PSD, în ciuda încercărilor disperate de a-şi cosmetiza imaginea, rămâne acelaşi partid nereformat şi toxic. Pesediştii găsesc mereu o cale să îşi recompenseze servanţii care au slujit cu obedienţă interesele obscure de partid, oferindu-le funcţii plătite generos din banii publici. Totul pentru ai lor, nimic pentru cetăţeni. Sfidarea pesediştilor la adresa românilor este intolerabilă şi lucrurile nu mai pot continua aşa", a afirmat Klaus Iohannis, la începutul conferinţei de presă organizată în 21 octombrie la Palatul Cotroceni.

Preşedintele a arătat că poate ar fi fost mai bine ca parlamentarii PNL să nu fi participat la şedinţa de plen în care a fost votat Iordache, pentru că, în acest fel, nu ar fi fost întrunit cvorumul de şedinţă, iar aceasta nu ar fi avut loc.

În aceeaşi zi Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a precizat: "Este incompatibil cu funcţia respectivă din perspectiva integrităţii profesionale. Nu neagă nimeni domnului Iordache experienţa în Parlament, dar tocmai că această experienţă a demonstrat că este orientat către subminarea legilor în general, legilor justiţiei în special, ori Consiliul Legislativ este un organism menit să consolideze această legislaţie. E ca şi când ai pune lupul paznic la stână, cam aşa".

La rândul ei, deputatul independent Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei, a scris pe pagina oficială de Facebook: "Din funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ, Iordache poate pune în dificultate sau chiar poate bloca activitatea oricărui Guvern şi Parlament. (...) Cum poate face acest lucru? Simplu: aplicând prevederile art. 79 din Constituţie şi ale art. 4 din legea nr.73 din 3 noiembrie 1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, care prevede că «proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ, în termenele stabilite în art. 3 din lege: de 10 zile, 2 zile, respectiv de 24 de ore»! Mai mult, dacă îi trece cuiva prin cap să adopte în Guvern un act normativ fără avizul Consilului Legislativ, ar fi bine să se gândească de două ori pentru simplul motiv că actul respectiv poate fi declarat neconstituţional în baza deciziilor CCR! Spre exemplu, decizia CCR nr. 83/2009 spune foarte clar că «într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituţionalitatea legii sau ordonanţei - simplă sau de urgenţă. Dacă voinţa legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativităţii solicitării avizului, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79, pentru reglementarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Legislativ». (...) Dacă gruparea Dorneanu din CCR va colabora foarte bine cu Iordache, Consiliul Legislativ poate deveni cel mai important instrument de legiferarare! Cum? Simplu: este suficient ca CCR sa dea o decizie folosindu-se de prevederile art. 9 şi 10 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative".

În prezent, legea nu prevede o limită a mandatului preşedintelui Consiliului Legislativ şi nici o procedură de revocare a acestuia din funcţie. Dragoş Iliescu, primul şi singurul până acum preşedinte al Consiliului Legislativ, a stat în funcţie vreme de 19 ani, până la pensionarea sa în vara acestui an. El fusese numit preşedinte al Consiliului Legislativ în anul 2001.