Cazul Roşia Montană - scânteia care i-a inflamat pe Marcel Ciolacu şi Dacian Cioloş

Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană, dar premierul Marcel Ciolacu promite că va oferi publicului toate documentele legate de acest dosar, în urma căruia compania canadiană Gabriel Resources ar urma să primească despăgubiri care se ridică la mai multe miliarde dolari.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat astăzi: "M-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină ca şi prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de către alţii. (...) Înţeleg că până pe data de 10 va veni o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. Ieri, în şedinţa de Guvern, am rugat toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toţii, să ştie adevărul. În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem, instanţa, ce sumă va hotărî. Oricum, vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă".

Chestionat cu privire la această speţă, la Bruxelles - unde se afla pentru a participa la summitul extraordinar al Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Cred că este bine să aşteptăm decizia. Dar, sunt convins că Guvernul, în înţelepciunea lui şi-a luat măsurile de precauţie. Nu sunt parte a acestor demersuri, dar mă aştept ca Guvernul să facă tot ce este necesar".

Surse citate de Digi24.ro afirmă că în şedinţa de guvern de miercuri, 31 ianuarie 2024, s-a vorbit despre cazul Roşia Montană şi că au existat mai multe voci care au spus că persoanele care ar trebui să plătească despăgubirile solicitate de Gabriel Resources sunt "Dacian Cioloş şi cei care au provocat scandalul Roşia Montană".

Referitor la aceste informaţii, deputatul european Dacian Cioloş a declarat: "Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ţi răspunderea! Şi explică-i şi lui Marcel adevărul. Când nu fură pentru ei, pesediştii fură pentru alţii. Aşa se traduce situaţia de la Roşia Montană, unde Victor Ponta este principalul vinovat pentru că a semnat actele de care avea nevoie Roşia Montană Gold Corporation. Marcel Ciolacu să îl sune de urgenţă pe consilierul său actual, Victor Ponta, sau pe fostul său şef de partid, acelaşi Victor Ponta, şi să explice de ce mereu şi mereu trebuie să plătească românii în locul lor. Să fie clar pentru toată lumea: Roşia Montană este o afacere a PSD din care aceşti oameni vor să câştige bani indiferent de cum se va încheia acest proces. Fie prin exploatare ilegală, fie prin procente rezultate ca urmare a procesului. Să nu aveţi niciun dubiu că cei de la PSD aşteaptă să le intre sume considerabile în cont. Restul e mascaradă politică pusă la cale de Marcel Ciolacu şi de ceilalţi beneficiari. Escrocheria politică ce poartă numele de PSD a dat aurul României în concesiune acestei companii şi i-a promis că îl va exploata. Astăzi încearcă să şteargă urmele şi nu vor să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte. Din acest motiv îi cer lui Marcel Ciolacu să îşi asume răspunderea, el şi prietenii lui care au dat exploatarea pe mâna Gold Corporation împotriva românilor care au ieşit în stradă pentru protejarea unui sit de valoare universală".

Fostul premier din anul 2016 menţionează că Roşia Montană Gold Corporation a dat în judecată statul român în iulie 2015, când prim-ministru era Victor Ponta.

Dacian Cioloş a precizat: "Evident, pentru Marcel Ciolacu este de vină Cioloş, care a ajuns la guvern în decembrie 2015, şi nu consilierul său «onorific» Ponta care, prin acţiunile sale şi ale prietenului Vâlcov, care era şeful Comisiei pentru Roşia Montană din Parlament, a dus România în această fundătură. Guvernul Ponta şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013 pentru demararea proiectului. În documentele de la tribunal scrie negru pe alb că Victor Ponta recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului şi le-a promis eliberarea celor 45 de avize necesare - inclusiv modificarea unor legi de mediu şi de patrimoniu care protejau situl Roşia Montană. Speriat de reacţia oamenilor, Ponta a dat înapoi, dar răul se produsese deja. A băgat statul român într-o situaţie gravă. Acesta este de fapt motivul pentru care compania minieră cere de la statul român azi miliarde de euro. De altfel, Victor Ponta a recunoscut public, încă din 2015, că din cauza bulibăşelilor pe care ei le-au făcut, statul şi cetăţenii vor plăti despăgubiri".

La rândul său, fostul premier Victor Ponta, întrebat astăzi în cadrul unei emisiuni la DC News despre cazul Roşia Montană, a declarat: "Eu pot să scriu o carte pe subietul acela. Scandalul a fost în 2014, înainte de alegeri. Domnul Iohannis a spus foarte clar: «Nu voi accepta niciodată proiecte de tip Roşia Montană». Nu ca ticălosul de Ponta care a vrut să facă Roşia Montană. Ştiu că am fost la Londra, am listat Romgazul şi aveam nişte protestatari cu Roşia Montană. Păi să dea acum bani ăia care erau cu Roşia Montană. (...) Trebuie să fii foarte bătut în cap ca să ai nişte resurse naturale să nu le exploatezi. Evident, să exploatezi, păstrând mediul, luând redevenţe cât mai mari, asta este altceva, dar nu să spui nu. S-a spus că protejăm galeriile. Eu am fost în galeriile acelea (...), când s-au închis minerii, în 2013, şi le-am promis că eu vreau şi susţin acest lucru. PNL-ul, atunci, a fost contra. Domnul Iohannis a fost contra şi nu s-a mai făcut nimic. (...) M-am uitat, în 2018 subiectul a fost discutat în şedinţa CSAT; acum suntem în 2024, iarsingurul membru al CSAT de atunci, că m-am uitat pe poze, este tot domnul Iohannis. În 2021, Guvernul PNL-USR s-a bucurat că a înscris situl Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO. (...) Nu o să plătească nimeni, o să plătim noi".

Arătăm că în procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat iniţial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Compania a anunţat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023. Sentinţa se va da pe 10 februarie 2024.

Amintim că în anul 2013, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi au protestat timp de trei săptămâni faţă de exploatarea aurului de la Roşia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe oraşe din ţară, inclusiv în Bucureşti, dar şi în străinătate, s-au organizat acţiuni de protest faţă de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roşia Montană. În iunie 2017, compania canadiană, acţionarul majoritar Roşia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanţă invocând pierderi de miliarde de dolari.

În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roşia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanităţii şi în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Scandalul Roşia Montană îşi are originea în anul 1997, când autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani. După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation. Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană. Acţionarii firmei erau compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva. Compania din Canada a fost controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul "Ferma Băneasa".

Potrivit reprezentanţilor Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint. Valoarea acestora era estimată, în 2013, la peste 16 miliarde dolari.