Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei în mandatul lui Cătălin Predoiu privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, act normativ adoptat de Parlament în cursul lunii trecute, este constituţional, au decis, ieri, judecătorii Curţii Constituţionale a României.
Magistraţii CCR au respins astfel ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de senatorii şi deputaţii USR şi au respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 35 de deputaţi aparţinând AUR şi PSD şi 5 senatori aparţinând AUR.
În urma deciziei CCR, legea poate fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Anterior deciziei CCR, USR a solicitat judecătorilor Curţii să amâne luarea unei decizii până la publicarea Opiniei Comisiei de la Veneţia.
"Din răspunsul pe care USR l-a primit din partea Comisiei de la Veneţia, la Ministerul Justiţiei a ajuns în 7 martie un draft al avizului Comisiei, iar pe 19 martie ar urma să fie publicat avizul final (...) care va arăta cu siguranţă problemele majore din acest nou proiect, începând cu superimunitatea judecătorilor CCR şi reducerea competenţelor DNA şi DIICOT. CCR are ocazia să se reconecteze la dreptul european şi la deciziile CJUE. Dezbaterea şi pronunţarea pe sesizarea USR privind proiectul ministrului Predoiu de reorganizare a SIIJ ar trebui amânată şi să aibă loc după ce Comisia de la Veneţia va emite un aviz. Mai sunt doar 10 zile până atunci. Este evident că proiectul promovat de Cătălin Predoiu încălcă flagrant toate recomandările şi avizele emise anterior de Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană în cadrul MCV şi GRECO", a declarat Stelian Ion vicepreşedinte USR şi fost ministru al Justiţiei.
Colegul său de partid, deputatul Iulian Bulai a făcut un apel la preşedintele Klaus Iohannis să nu promulge respectivul act normativ înainte de a consulta avizul Comisiei de la Veneţia ce va fi publicat în 19 martie.
De asemenea, trei asociaţii de magistraţi - Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie - au afirmat ieri că avizul Comisiei de la Veneţia critică proiectul lui Cătălin Predoiu pentru desfiinţarea Secţiei Speciale şi va fi formulat "mai dur" decât avizele anterioare.
Asociaţiile susţin că "Guvernul României a primit forma preliminară a Avizului nr.1079/2022 şi are cunoştinţă de criticile conţinute, care e de aşteptat să fie şi mai dur formulate decât în avizele anterioare". În consecinţă, cele trei asociaţii i-au solicitat preşedintelui Klaus Iohannis, "pentru evitarea unei noi proceduri de infringement", să retrimită Parlamentului legea privind desfiinţarea Secţiei Speciale, pentru valorificarea avizului Comisiei de la Veneţia.
Conform proiectului de lege aprobat de Parlament, competenţele SIIJ vor fi preluate după desfiinţarea acesteia, de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 14 procurori la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General şi 42 de procurori în teritoriu, adică maximum câte trei pentru fiecare Curte de apel.
Practic, conform proiectului aprobat de guvern, în total 59 de procurori vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Cei 14 procurori din cadrul Parchetului General vor fi selectaţi de plenul CSM şi desemnaţi de Procurorul General, iar cei din teritoriu vor fi selectaţi şi desemnaţi de CSM. Toţi procurorii care vor instrumenta dosare privind magistraţii vor fi evaluaţi o dată la şase luni de Procurorul General al României.
În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor de la CSM pentru cei 14 procurori care vor lucra în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, procurorul general se va pronunţa asupra acestora. Refuzul desemnării se motivează, conform proiectului de act normativ.
Desemnarea procurorilor se face pentru o perioadă de patru ani, care poate fi reînnoită. Procurorii care vor prelua dosarele SIIJ vor fi selectaţi şi numiţi în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.