CCR "Legea Belina", neconstituţională

Actul normativ prin care fostul Parlament condus de majoritatea PSD-ALDE-Pro România prin care se stabilea un regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule şi grinduri, este neconstituţional, în ansamblul său, a decis, ieri, Curtea Constituţională a României (CCR).

Judecătorii CCR au admis astfel obiecţiile ridicate de preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Orban în legătură cu legea iniţiată de fostul senator social-democrat Şerban Nicolae, aşa numita lege Belina.

Pe 3 noiembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege iniţiat de senatorul Şerban Nicolae în decembrie 2019.

Actul normativ prevede instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, pentru construcţiile ridicate pe acestea şi activităţile economice de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe desfăşurate în aceste zone.

Pentru aceste terenuri, legea stipulează scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal, iar pentru activităţile economice autorizate neaplicarea dispoziţiilor prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate şi obţinute din activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor. Activităţilor economice autorizate le este aplicabilă reducerea valorii la o cotă de 5%. Potrivit actului normativ, pentru construcţiile şi activităţile economice, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.

Legea are în vedere insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, fiind exceptate terenurile care intră sub incidenţa Legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

La vremea iniţierii proiectului de act normativ, acesta a fost legat de investiţiile fostului lider PSD, Liviu Dragnea, în insula Belina şi braţul Pavel din judeţul Teleorman, imobile care ajunseseră ilegal din domeniul public al statului în cel privat al Consiliului Judeţean. Acesta din urmă concesionase insula Belina şi braţul Pavel firmei Tel Drum şi unei persoane fizice, care au făcut investiţii în zona respectivă.

Ulterior, după întocmirea unui dosar de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi trimiterea cauzei în instanţă, insula Belina şi braţul Pavel au revenit în domeniul public al statului în cursul anului trecut.

În obiecţia ridicată în faţa CCR în legătură cu legea respectivă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare. De asemenea, el menţiona că pentru acest act normativ s-a solicitat doar punctul de vedere al Guvernului, nu şi fişa financiară obligatorie.

În opinia sa, legea criticată trebuia calificată şi adoptată ca lege organică, cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară. În plus, şi conţinutul complex al actului normativ, solicita adoptarea sa ca lege organică, deoarece reglementează intrarea unor terenuri în domeniul public al statului, concesionarea sau administrarea acestora.

Potrivit preşedintelui Iohannis, legea creează atât o încălcare a principiului liberei concurenţe în economia de piaţă, cât şi o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care deţin cu titlu de proprietate ori care îşi desfăşoară activitatea pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică şi celelalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează activităţi de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe acestora şi persoanele care desfăşoară alt tip de activităţi economice, pe aceste terenuri.