"CE NAŞTE DIN PISICĂ, ŞOARECI MĂNÂNCĂ" Economia naţională, căpuşată de serviciile secrete

Eduard Hellvig, director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), a încercat să edulcoreze imaginea instituţiei publice pe care o conduce, în cursul săptămânii trecute, într-un discurs susţinut la inaugurarea anului universitar la Universitatea Babeş-Bolyai. Discursul de spălare a imaginii SRI a venit tocmai în toiul scandalului declanşat de TVR care, în cadrul unei emisiuni, a încercat să spele imaginea Securităţii în perioada 1980-1990.

De fapt, discursul lui Hellvig a fost rostit chiar în 4 octombrie - ziua în care Consiliului Naţional al Audiovizualului a sancţionat cu somaţie Televiziunea Română pentru emisiunea respectivă.

Probabil că, prin intermediul angajaţilor SRI, cel care ocupă de opt ani postul de director al serviciului respectiv a aflat ce decizie urma să ia CNA şi astfel i-a fost mai uşor să plagieze emisiunea TVR referitoare la fosta Securitate.

Mai ales că SRI este continuatorul instituţiei opresoare din timpul regimului comunist din ţara noastră.

Domnul Hellvig a încercat în discursul adresat cadrelor universitare şi studenţilor de la Babeş-Bolyai să ne spună că dracul nu este atât de negru sau mai bine spus a vrut să înlăture cu privire la SRI spusa "Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă" inserată de Nicolae Filimon drept subtitlu al romanului "Ciocoii vechi şi noi".

"Vorbesc acum inclusiv din postura de director al Serviciului Român de Informaţii, o instituţie care, în ultimii ani a făcut performanţă, s-a reformat şi modernizat şi are rezultate pe care partenerii instituţionali interni şi externi le apreciază. Dar aici, în ţară, e greu să vorbeşti despre progresele pe care le face o instituţie încă percepută de unii ca moştenitoare a Securităţii", spune Eduard Hellvig.

Greşit! Instituţia respectivă nu este percepută ca moştenitoare a Securităţii, ci chiar este moştenitoarea Securităţii, înlocuind în 1990, sub comanda lui Virgil Măgureanu, fostul organ de represiune din regimul comunist. Dacă SRI nu ar fi moştenitoarea fostei Securităţi, o parte din alegaţiile domnului Hellvig în cadrul aceluiaşi discurs nu şi-ar avea rostul. Şi anume aceasta:

"Ştiu că fantoma Securităţii este încă ataşată de imaginea noastră, aşa cum a revenit de multe ori în spaţiul public românesc în aceste decenii. Dar şi aici am făcut lucruri de care sunt mulţumit. În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securităţii către CNSAS. Şi suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta. (...) Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziţia cercetătorilor a informaţiilor declasificate despre evenimente care au avut loc şi după 1989".

Când afirmi că SRI a predat către CNSAS arhiva fostei Securităţi, demonstrezi că serviciul pe care îl conduci este chiar urmaşul acesteia, pentru că altfel nu ar fi avut cum să se afle în posesia arhivei respective. O fractură de logică pe care şeful SRI nu a sesizat-o nici când a scris discursul şi nici când l-a rostit în faţa audienţei de la Universitatea Babeş-Bolyai.

"Se vorbeşte în continuare despre oamenii din SRI ca despre securişti.

Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituţie merită să se vorbească despre ei în termeni corecţi. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, şi au aflat despre vechea Securitate din cărţi şi din arhive", mai afirmă domnul Hellvig.

Fără însă a preciza cine i-a instruit pe tinerii respectivi şi cine i-a instruit pe instructorii acestora. Nu cumva cadrele de nădejde ale fostei Securităţi a Statului? În aceste condiţii este normal ca tinerii respectivi să fi aflat din arhive şi cărţi despre teroarea instituită de fosta Securitate, deoarece instructorii lor nu aveau niciun interes să se blameze singuri în faţa viitorilor ofiţeri de informaţii.

• "Securiştii" din piaţa de capital, omişi din "mea culpa" făcută de şeful SRI

Eduard Hellvig a mai spus că SRI a făcut şi multe greşeli în cei 32 de ani de la înfiinţare, fără a oferi vreun exemplu, deşi sunt nenumărate, dar a pus aceste greşeli pe seama şefilor de departamente din cadrul instituţiei publice. În rest, "majoritatea oamenilor (...) sunt oameni de toată cinstea", afirmă şeful SRI care mai arată:

"Ştiu şi de problemele generate de unii foşti lucrători ai SRI poziţionaţi fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conştienţi de aceste probleme şi vom face tot ce ţine de noi pentru a le rezolva".

Practic, Hellvig recunoaşte implicarea SRI în economia naţională, în companiile de stat, dar afirmă că va face tot ce ţine de el pentru a rezolva situaţiile respective.

Din păcate, şeful SRI a omis să menţioneze implicarea foştilor (poate şi a actualilor) lucrători ai serviciului în piaţa de capital din ţara noastră. Ne întrebăm dacă domnul Hellvig a omis voit să comunice despre acest lucru sau nu ştie.

Pentru cei care se îndoiesc de implicarea SRI în piaţa de capital din ţara noastră, avem exemplul SIF Moldova.

Şi nu doar foştii şi actualii lucrători ai SRI sunt implicaţi în piaţa de capital din ţara noastră, ci şi foştii şi actualii lucrători ai SIE. Este deja de notorietate implicarea fostului general SIE, Dan Drăgoi în activitatea celui mai mare operator portuar din ţara noastră - Comvex SA, care deţine cel mai mare terminal de cereale din zona vestică a Mării Negre, precum şi implicarea fiului acestuia în SIF 1, SIF 4 şi SIF 5.

Sunt probleme pe care nici SRI şi nici SIE nu au vrut şi nu vor să le rezolve, în ciuda declaraţiilor conducerilor acestor servicii.

Şi una dintre probleme este aceea privind "acoperiţii" din presă şi din alte domenii de activitate.

"Ştiu că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul «acoperiţilor» şi agenda acestora în diverse sectoare strategice. Vă pot asigura că de la începutul mandatului meu activitatea lor se desfăşoară strict în limitele legii", spune Eduard Hellvig.

Cine garantează cetăţenilor că activitatea acestor acoperiţi se desfăşoară conform legii? Care este instituţia ce poate verifica activitatea SRI în afară de SRI? La o primă lectură a legislaţiei dedicată acestui serviciu se pare că numai Parlamentul, prin comisiile speciale din Camera Deputaţilor şi din Senat, poate verifica legalitatea activităţii desfăşurată de SRI şi de angajaţii săi, inclusiv cei "acoperiţi".

A văzut cineva în cei 32 de ani de activitate a SRI un raport al Parlamentului referitor la modul în care se desfăşoară activitatea "acoperiţilor" ce ţin de acest serviciu? Nu a existat un astfel de raport nici măcar atunci când a izbucnit scandalul "acoperiţilor" din presă ai SRI.

Cu alte cuvinte, singurul care ne garantează că "activitatea lor se desfăşoară strict în limitele legii", este şeful SRI, Eduard Hellvig.

Este ilar, de-a dreptul.

• Politicienii - vinovaţii de serviciu ai şefului SRI

În continuarea discursului său rostit la Cluj-Napoca, Eduard Hellvig se laudă cu faptul că în actualul mandat de şef al SRI a reuşit separarea de politică a activităţii depusă de serviciul de informaţii.

"Politica şi activitatea de culegere de informaţii nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greşelile trecutului afectează şi comportamentul celor din prezent. Prea mulţi politicieni, în deceniile anterioare, s-au obişnuit să primească «indicaţii» sau «sugestii» despre ce au de făcut. Politicienii sunt aleşi de oameni să gândească cu mintea lor, investiţi cu încrederea lor să ia decizii despre cum va arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului şi să aplice planuri gândite de alţii. Cu toate acestea, prea mulţi vor ca alţii să ia decizii în locul lor, prea mulţi chiar se aşteaptă să primească sugestii de la servicii", spune şeful SRI.

Nu, domnule Hellvig, nu politicienii s-au obişnuit să primească indicaţii şi sugestii, ci acestea le erau impuse direct de conducerile anterioare ale SRI, fără niciun pic de jenă, atât în rapoartele trimise decidenţilor politici, cât şi în discuţiile pe care foştii şefi ai SRI le aveau cu liderii politici din ţara noastră. Ceea ce aţi semănat de-a lungul atâtor ani, aceea culegeţi, iar acum nu puteţi să veniţi şi să pozaţi in inocent.

Normal că sunt decidenţi politici care aşteaptă indicaţiile şi sugestiile SRI sau SIE pentru a lua anumite decizii, mai ales acei oameni politici care au ajuns oameni politici cu sprijinul seviciilor.

În privinţa discursului şefului SRI ţinut la Cluj, mai arătăm că acesta a vorbit şi despre necesitatea unei noi legislaţii privind securitatea naţională, în contextul în care drafturile apărute în cursul sezonului estival au iscat vii dispute în rândul societăţii civile şi clasei politice, prin prisma prevederilor asemănătoare celor existente în timpul regimului comunist.

"Ne dorim legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident. Şi dacă tot am ajuns aici, ar fi de dorit ca societatea românească şi decidenţii politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informaţii. Nu putem fi în acelaşi timp un fel de pompieri chemaţi să stingă incendiile provocate de alţii şi apoi acuzaţi că le-am stins. Acesta este de fapt elefantul din încăpere şi această discuţie nu va putea fi evitată la nesfârşit", spune Eduard Hellvig.

Din punctul nostru de vedere, SRI nu trebuie să joace rolul de pompier pe care îl joacă DSU, instituţia condusă de Raed Arafat. Conform legislaţiei specifice, SRI trebuie să adune informaţii care să prevină producerea anumitor situaţii, anumitor incendii, nu să stingă acele incendii. Se pare însă că atât şeful SRI, cât şi şeful SIE îşi doresc o putere mai mare, ceea ce reprezintă un lucru periculos pentru o democraţie fragilă - aşa cum este în ţara noastră -, mai ales că din drafturile proiectelor de modificare a legilor securităţii naţionale reiese că serviciile se vor amesteca în anumite aspecte ale vieţii private a cetăţenilor.