CJUE a decis că suspendarea licenţei unei companii, în paralel cu desfăşurarea unui proces penal, este interzisă

Curtea a decis în 23 martie că este interzisă suspendarea licenţei de funcţionare a unei companii ca măsură administrativă în paralel cu desfăşurarea unui proces penal. Este considerată o practică ce încalcă prezumţia de nevinovăţie, care poate afecta iremediabil unele afaceri, potrivit unui comunicat al echipei de avocaţi implicaţi în proces.

Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate autorităţile şi instanţele din România şi produc efect imediat pe plan naţional, fără să fie nevoie de o armonizare la nivel legislativ.

Echipa de avocaţi este compusă din av. dr. Tudor Vidrean-Căpuşan (Baroul Arad) şi Darius Pătrăuş (Baroul Cluj), sprijiniţi de avocatul Adrian Şandru (Baroul Bucureşti) în faţa CJUE, cu privire la chestiunile complexe de drept penal european.

"În prezent, există numeroase situaţii în România în care persoane fizice sau juridice, cu precădere companii, suferă sancţiuni prin suspendarea autorizaţiei de funcţionare sau prin dispunerea altor măsuri care le afectează activitatea pe durată nedeterminată, în timp ce sunt cercetate pentru presupusa comitere a unor infracţiuni. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg, instituţie care soluţionează litigiile juridice dintre guvernele naţionale şi instituţiile europene, a fost sesizată în 2021 în cazul unei astfel de situaţii, într-un dosar ce vizează o societate română care activează în domeniul producţiei de alcool" se arată în comunicat.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg a confirmat faptul că o persoană nu poate fi supusă unei sancţiuni penale care produce efecte în plan fiscal, în lipsa unei hotărâri penale de condamnare definitivă, mai ales când sancţiunea în cauză este dispusă pe o perioadă nedeterminată.

CJUE a reafirmat prin Hotărârea din 23 martie 2023 valoarea şi rolul prezumţiei de nevinovăţie într-un stat de drept şi într-o democraţie conectată la valorile europene.

Prin această decizie de referinţă, Curtea de la Luxemburg menţionează expres că este interzisă o astfel de practică, că sancţiunile administrative (o amendă semnificativă, suspendarea unui drept ori refuzul unor plăţi în urma unor sancţiuni administrative) pot avea un caracter penal şi încalcă prezumţia de nevinovăţie. Mai mult, CJUE interzice cumularea de sancţiuni considerate penale, menţionând totodată că anumite sancţiuni administrative care nu au neapărat un caracter penal pot fi disproporţionate, dacă sunt luate pe o durată nedeterminată.

În procedurile naţionale, compania a fost reprezentată de către avocaţii Tudor Vidrean-Căpuşan şi Darius Pătrăuş. În faţa CJUE, cu privire la chestiunile complexe de drept penal european, aceştia au fost sprijiniţi de avocatul Adrian Şandru.

"Mă bucur să constat că CJUE a îmbrăţişat raţionamentul nostru, după mai mulţi ani de dispute judiciare în faţa instanţelor din România. Cred că această hotărâre ar trebui să reprezinte un punct de cotitură pentru modul în care organele administrative înţeleg să efectueze controale şi să aplice sancţiuni şi să responsabilizeze autorităţile să acorde o atenţie sporită şi respectării drepturilor unionale. CJUE a înţeles importanţa deciziei dincolo de acest caz concret şi a încercat să ofere anumite repere autorităţilor pentru a evita încălcări sistemice ale dreptului european şi afecta iremediabil anumite afaceri. Această hotărâre ar trebui să conducă la modificarea legislaţiei naţionale pentru a se crea anumite pârghii prin care companiile să poată contesta acele măsuri administrative, chiar şi cu caracter provizoriu, pentru a nu se ajunge în situaţii similare. Ţin să mulţumesc în mod deosebit colegului avocat Adrian Şandru, specializat în drept penal european şi cooperare judiciară, expert extern pentru mai multe organisme europene. Nu ştiu cât a realizat la momentul în care schimbam idei din perspectiva fiscal-penală că expunerea acestora în faţa CJUE pot să aiba un impact în pronunţarea unei hotărâri fanion care are rol în întărirea democraţiei şi statului de drept în România" a declarat Tudor Vidrean-Căpuşan.