COMISARULUI EUROPEAN MARGRETHE VESTAGER: "Nu au existat dovezi care să indice o încălcare a legii în calculul ROBOR"

Nu au existat dovezi care să indice o încălcare a legii în calculul ROBOR, afirmă comisarul european pentru Concurenţă Margrethe Vestager, într-o scrisoare transmisă către mai mulţi europarlamentari români şi citată de Agerpres. Aceasta face referire la investigaţia din anul 2008 şi menţionează că reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi cei ai Comisiei Europene s-au consultat înainte de finalizarea res­pectivei anchete privind un posibil cartel între bănci pentru manipularea ROBOR.

Documentul datat 14 martie 2019 subliniază: "Vă scriu în legătură cu mailul dumneavoastră din 7 februarie (...). În scrisoare, vă referiţi la o posibilă manipulare a ROBOR în detrimentul cetăţenilor români şi solicitaţi Comisiei să demareze o investigaţie".

Sursa citată a ţinut să precizeze că investigaţiile Comisiei Europene pe tema EURIBOR nu au vizat credite sau ipoteci deţinute de consumatori, ci s-au referit la intenţiile de a manipula indicele cu potenţiale efecte asupra pieţelor de derivative din UE, fără a exista indicii că împrumuturile pe termen lung sau ipotecile ar fi fost afectate de comportamentul antic­oncurenţial al băncilor implicate.

Oficialul european explică: "În primul rând, documentele pe care mi le-aţi ataşat în scrisoarea dumneavoastră sunt vechi de peste zece ani, datând din perioada vârfului crizei financiare, iar la prima vedere nu par a oferi suficiente dovezi ale unui infringement, pentru a justifica o investigaţie".

Reprezentantul CE adaugă faptul că, având în vedere perioada lungă de timp care a trecut de atunci, Comisia nu mai poate să aplice amenzi.

Vestager a conchis: "În ultimul rând, şi probabil cel mai important, înţeleg că Consiliul Concurenţei deja a derulat o investigaţie asupra acestui aspect, care a fost închisă în 2013. De asemenea, înţeleg că, la acea vreme, Consiliul Concurenţei a consultat DG Competition cu privire la modul în care a fost finalizat investigaţia. Subliniem că aceasta a fost opţiunea Consiliului Concurenţei, care nu avea nicio obligaţie de a proceda în acest fel".

Prezentă în România la o conferinţă de specialitate, Margrethe Vestager arăta, în 4 aprilie, că există îngrijorări privind faptul că ancheta parlamentară cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei ar putea afecta independenţa instituţiei, principiu fundamental al unei noi directive în domeniu.

Vestager a mai spus că, la începutul acestui an, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă în domeniul concurenţei, care conferă autorităţilor de resort din fiecare stat o independenţă sporită.

În ocazie, oficialul european a susţinut: "Este foarte important să avem autorităţi independente, cu resurse suficiente şi cu uneltele necesare pentru a proteja consumatorii. Acest lucru ar însemna să poţi ridica toate tipurile de dovezi. Iată de ce este important ca noua legislaţie europeană, agreată de toate statele membre şi adoptată în Parlamentul European cu o majoritate uriaşă, să fie acum transpusă în legislaţia naţională, în litera şi spiritul ei. Pentru că independenţa este o metodă pentru a te asigura că serveşti în continuare cetăţenii, în rolul lor de consumatori".

Potrivit acesteia, ancheta parlamentară demarată în urmă cu o lună cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei, pe tema unei investigaţii din trecut referitoare la ROBOR, ridică îngrijorări asupra modului în care este respectat în România principiul independenţei Consiliului Concurenţei.

În luna februarie, Parlamentul nostru a înfiinţat o comisie de anchetă privind o investigaţie derulată de Consiliul Concurenţei în perioada 2008-2013 pe tema ROBOR.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele comisiei de anchetă, susţine că, în 2008, băncile s-au înţeles între ele pentru a stabili cotaţii ROBOR ridicate, iar Consiliul Concurenţei a acoperit acest fapt.

Audiat în comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în vederea creşterii indicelui ROBOR.

Chiriţoiu a spus, în ocazia audierilor de la Parlament: "În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? (...) Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei".

Acesta a adăgat că Executivul european a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că a fost încălcată legea.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, ROBOR la 3 luni a urcat, în octombrie 2008, de la 25,34% în 16 octombrie, la 42,04% în 17 octombrie, 49,81% în 20 octombrie respectiv 44,41% în 21 octombrie. Ulterior, cotaţia indicelui a scăzut.

Dezbaterile şi votul asupra raportului privind o eventuală manipulare a ROBOR, ce urmau să aibă loc ieri în cadrul Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, au fost amânate pentru săptămâna viitoare, din lipsă de cvorum.

Potrivit preşedintelui comisiei de specialitate, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, raportul este finalizat şi s-a ajuns la o serie de concluzii, iar luni, 15 aprilie, documentul va fi depus la Biroul Permanent Senat, cu propunerile aferente.

În ultima vreme, Daniel Zamfir şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director de Supraveghere în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), nu s-au prezentat la audierile din comisie.

În schimb, la audieri au fost prezenţi membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus, la audieri, că băncile colaborează între ele pentru calculul ROBOR, dar că aceste înţelegeri sunt normale, nu în afara legii. Isărescu a mai explicat: "Piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă funcţională, există un fixing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că România este una dintre puţinele ţări - sunt trei ţări în Europa în care fixingul se bazează pe cotaţii ferme. Înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune: «ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6%», atunci este obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5% şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11.00 şi după ora 11.00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre. (...) Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,5%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valută absorbim lichiditate şi de aceea se duc dobânzile în sus".