Comisia Europeană (CE) ar putea lansa un avertisment la adresa României, în cadrul unui raport care va fi dat publicităţii astăzi, pentru problemele semnalate în agricultură, în special din cauza deficienţelor găsite la Agenţia de Plăţi responsabilă cu derularea fondurilor europene. Textul scrisorii de avertizare către autorităţile române şi o evaluare a misiunilor de audit care au verificat, în ultimele luni, modul de funcţionare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), va fi prezentat, astăzi, de comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, în reuniunea Comisiei. În cazul în care CE consideră necesară activarea clauzei de salvgardare pe agricultură împotriva României şi Bulgariei, ar putea fi pierdute un sfert din subvenţiile europene pentru agricultură alocate pentru 2007. Fondurile europene destinate României în 2007 pentru plăţile directe la hectar se ridică la 440 milioane euro, ceea ce înseamnă că sancţiunile se vor aplica pentru aproximativ 100 de milioane de euro.
APIA a anunţat Bruxelles-ul că va remedia deficienţele semnalate de comisarii europeni în cadrul misiunilor de audit până la data de 30 noiembrie 2007, în vederea evitării aplicării unor sancţiuni. În acest sens, directorul general al APIA, Dan Gherghelaş, a solicitat consorţiului Siveco - ABG Sterproject, cel care a implementat sistemul informatic, realizarea până la 30 octombrie 2007 a ultimului modul pentru Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) cel de autorizare şi calcul al plăţilor, în condiţiile în care testarea acestuia va începe în data de 20 octombrie. O altă problemă constată de experţii europeni în cazul Românei a arătat că există aproximativ 400.000 de cereri suprapuse, din totalul celor 1,244 milioane depuse de fermieri, pentru plăţile pe o suprafaţă de peste 9 milioane hectare. Identificarea acestor erori impune, conform regulamentelor europene, citate de Rompres, reanalizarea tuturor parcelelor care au făcut obiectul supradeclarărilor, clarificarea acestor situaţii şi, în consecinţă, creşterea numărului de verificări în teren. În aceste condiţii va creşte numărul parcelelor agricole inspectate, astfel încât suprafaţa controlată va depăşi 10 % din totalul suprafeţei înregistrate, faţă de 6 la sută cât era prevăzut iniţial. APIA a anunţat că toate controalele în teren se vor finaliza la 30 noiembrie 2007. La ora actuală APIA a efectuat controlul la aproximativ 80.000 de ferme, 50.000 prin teledetecţie, iar efectiv în teren la aproximativ 30.000 de ferme. De asemenea, controlul CE din septembrie a mai scos la iveală anumite greşeli de identificare a parcelelor în baza ortofotoplanurilor şi în ceea ce priveşte calitatea bazei de date. ""Au apărut numeroase modificări ale blocurilor fizice, ceea ce a făcut ca fotografiile digitale să nu corespundă în totalitate cu ceea ce este în teren, fermierii întâmpinând probleme de identificare a parcelelor. Am solicitat CE să refacem aceste ortofotoplanuri odată la 3 ani, nu la 5 ani cum se realizează în ţările UE, întrucât în România situaţia terenurilor se modifică mai rapid decât în ţările UE", a declarat subsecretarul de stat în MADR, Dacian Cioloş. Directorul general al APIA speră ca iniţierea plăţilor către fermieri în cadrul Schemei de Plăţi pe Suprafaţă (SAPS) să înceapă în luna decembrie 2007, după finalizarea procesului de autorizare a plăţilor la 30 noiembrie. Întârzierile în ceea ce priveşte funcţionarea IACS nu vor afecta în nici un fel fondurile pe care le vor primi fermierii români deoarece banii vin în prima etapă de la bugetul de stat şi ulterior CE decontează plăţile, dacă au fost respectate toate procedurile. De asemenea, noua conducere a APIA este optimistă şi în ceea ce priveşte obţinerea în luna decembrie a acreditării definitive a APIA.
Surse ale Biroului de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (CE) au declarat recent pentru presa bulgară că aplicarea clauzei de salvgardare pe agricultură împotriva României şi Bulgariei ar putea să nu facă obiectul reuniunii de astăzi a CE. În timpul întrunirii CE, se aşteaptă ca discuţiile legate de agricultura din România şi Bulgaria să fie purtate de comisarul european pentru agricultură, după care statele membre ale Uniunii Europene să fie informate despre această expunere. Apoi, biroul doamnei Boel va începe pregătirea raportului asupra situaţiei din agricultură a celor două ţări, care ar trebui să fie gata şi să fie făcut public la sfârşitul lunii noiembrie. Cele din raport vor determina dacă această clauză va fi implementată sau nu.
Menţiunea despre clauză în legătură cu România a fost făcută public prima dată de liderului grupului Partidului Popular şi al democraţilor din Parlamentul European, Joseph Daul, săptămâna trecută. Acesta a declarat, la Timişoara, că exista riscul ca această clauză să fie aplicată pentru că nu există certitudinea că banii europeni ajung la obiectivele pentru care sunt accesaţi. Cuvintele sale au avut rezonanţă şi la Sofia, unde au existat de asemenea discuţii în acest sens, despre posibilitatea implementării clauzei. UE va aloca domeniului agriculturii şi dezvoltării rurale din România aproximativ 13 miliarde euro, în perioada 2007-2013, iar Bulgariei circa 1,4 miliarde de euro.