Comisia Europeană integrează Codul de bune practici privind dezinformarea în Regulamentul serviciilor digitale

Comisia Europeană a aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea drept Cod de conduită în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), conform unui comunicat transmis redacţiei.

Această integrare va face din cod un criteriu de referinţă pentru stabilirea conformităţii platformelor online cu Regulamentul privind serviciile digitale. Noul Cod numără în prezent 42 de semnatari, inclusiv platforme online foarte mari şi motoare de căutare foarte mari (Google, Meta, Microsoft şi TikTok).

Codul va deveni un criteriu de referinţă în evaluarea conformităţii platformelor online cu Regulamentul privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, impus acestor platforme.

Codul de conduită privind dezinformarea este un set solid şi larg recunoscut de angajamente care, împreună, oferă măsuri eficiente de atenuare a riscurilor privind dezinformarea pentru asigurarea conformităţii cu Regulamentul privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că sunt rezultatul unui consens între o pluralitate de actori (platforme online, verificatori de fapte, firme de publicitate, organizaţii ale societăţii civile etc.), bazat pe cele mai bune practici din industrie. Având în vedere complexitatea şi provocările combaterii dezinformării, codul acoperă domenii distincte, dar interconectate. În mod concret, Codul de conduită privind dezinformarea recomandă:

• demonetizarea - reducerea stimulentelor financiare pentru sursele de dezinformare;

• transparenţa publicităţii politice - etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;

• asigurarea integrităţii serviciilor: reducerea conturilor false, amplificărilor bazate pe boţi, deepfake rău-intenţionat şi a altor comportamente manipulative utilizate pentru a răspândi dezinformarea;

• împuternicirea utilizatorilor, cercetătorilor şi comunităţii de verificare a faptelor - instrumente mai bune pentru identificarea dezinformării, acces mai larg la date, acoperirea verificării faptelor în întreaga UE.

Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susţinând în acelaşi timp pe deplin libertatea de exprimare şi transparenţa, potrivit comunicatului.

Pentru a veni în sprijinul eforturilor platformelor online de implementare a acestui cod, Comisia Europeană recomandă, printre altele:

• crearea unei structuri de monitorizare dedicate în cadrul Task-force-ului permanent al Codului, format din semnatarii Codului şi reprezentanţi ai EDMO, ERGA şi EEAS. Acesta este coordonat de Comisia Europeană şi are rolul de a monitoriza implementarea angajamentelor asumate, de a discuta îmbunătăţiri şi de a răspunde provocărilor emergente în domeniul combaterii dezinformării.

• finalizarea rapidă a Sistemului de Răspuns Rapid şi implementarea sa eficientă pentru a acoperi toate alegerile naţionale şi situaţiile de criză;

• furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportare şi pentru a permite dezvoltarea şi măsurarea eficientă a indicatorilor structurali destinaţi să măsoare eficacitatea şi succesul codului - inclusiv a celor noi.

ANCOM reiterează importanţa altor două documente care trebuie să ghideze platformele online în privinţa proceselor electorale şi care trebuie să devină reper pentru participanţii ce deţin roluri diferite în context electoral, inclusiv pentru actorii politici:

i)Orientările Comisiei Europene către furnizorii de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale;

ii)Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online+.

Este important de subliniat rolul primordial al Comisiei Europene în supravegherea marilor platforme online, îndeosebi în ceea ce priveşte aplicarea art. 34 şi art. 35 din Regulamentul privind serviciile digitale. Cele două articole obligă VLOP şi VLOSE să identifice, să analizeze şi să implementeze măsuri de atenuare a riscurilor sistemice asociate serviciilor lor, inclusiv cele legate de dezinformare, siguranţa publică şi impactul asupra drepturilor fundamentale.

ANCOM are un dialog activ cu autorităţile române relevante, prin întâlniri bilaterale, pentru a le oferi sprijin în aplicarea corectă a procedurilor privind emiterea ordinelor de a acţiona împotriva conţinutului ilegal sau de furnizare a unor informaţii specifice. De asemenea, ANCOM organizează periodic întâlniri cu diverşi actori relevanţi (precum organizaţii non-guvernamentale, reprezentanţi ai marilor platforme etc.) pentru a stabili un cadru de lucru care să asigure aplicarea eficientă a prevederilor Regulamentului privind serviciile digitale.

Aşa cum prevede Regulamentul privind serviciile digitale la articolul 45, Comisia Europeană şi Comitetul European pentru servicii digitale încurajează şi facilitează elaborarea de coduri de conduită voluntare la nivelul Uniunii care să contribuie la aplicarea corespunzătoare a Regulamentului privind serviciile digitale, ţinând seama mai ales de provocările specifice legate de abordarea diferitelor tipuri de conţinut ilegal şi a riscurilor sistemice. Codul de conduită privind dezinformarea va intra în vigoare la 1 iulie 2025 şi a pornit de la varianta realizată în anul 2018 şi revizuită în 2022, se mai menţionează în comunicat.