Biroul Electoral Central a admis înscrierea a 12 candidaţi în cursa pentru alegerile prezidenţiale din acest an. Deşi lista este oficială, ea rămâne provizorie până pe 20 martie, când Curtea Constituţională a României va analiza eventualele contestaţii şi va decide definitiv cine va intra în competiţia finală pentru funcţia supremă în stat.
Candidatul susţinut de alianţa PNL-PSD-UDMR este Crin Antonescu, fost lider liberal ce revine în prim-planul politic după o lungă perioadă de absenţă, ceea ce face din candidatura sa una dintre cele mai discutate. Susţinerea celor trei partide de guvernare îi oferă o poziţie favorabilă, însă rămâne de văzut dacă electoratul îl va percepe ca un lider de viitor sau doar ca o figură politică din trecut readusă în actualitate.
Pe partea naţionalistă, deocamdată lupta pare a se da tot în doi ca în noiembrie 2024. Dacă atunci George Simion, liderul AUR, se luptă cu independentul Călin Georgescu, ultimul reuşind să adune 2,2 milioane de voturi, acum Simion a fost validat împreună cu Anamaria Gavrilă - preşedinta POT şi rămâne de văzut care dintre cei doi va continua cursa prezidenţială. Gavrilă a afirmat că decizia va fi luată până miercuri pe baza unui sondaj intern POT, în timp ce Mugur Mihăescu, deputat AUR, a declarat ieri că decizia respectivă va depinde de formaţiune politică din care face parte acesta. Cert este că, spre deosebire de Anamaria Gavrilă, George Simion este mai cunoscut de alegătorii români şi ar intra în cursă mizând pe mobilizarea electoratului său fidel. Retorica sa anti-sistem şi poziţionarea fermă împotriva coaliţiei de guvernare îl pot ajuta să obţină un scor solid, însă va trebui să convingă şi un segment mai larg de votanţi pentru a avea şanse reale în turul al doilea.
Printre ceilalţi competitori se numără şi fostul premier şi lider social-democrat Victor Ponta, care intră în cursă ca independent, o strategie menită să-l poziţioneze ca alternativă la actuala putere, deşi trecutul său politic este strâns legat de PSD. De asemenea, Nicuşor Dan, actualul primar al Capitalei, încearcă să îşi valorifice popularitatea urbană şi să atragă votanţii de dreapta nemulţumiţi de opţiunile clasice ale partidelor.
O candidatură cu potenţial de a schimba dinamica alegerilor este cea a Elenei Lasconi, reprezentanta USR. Populară în rândul electoratului progresist şi cu o imagine de politician onest, Lasconi ar putea atrage o parte din electoratul tânăr şi urban, însă rămâne de văzut dacă notorietatea sa la nivel naţional este suficient de puternică pentru a transforma simpatia într-un scor electoral relevant cu care să îl depăşească pe Nicuşor Dan, care, potrivit sondajelor de opinie, se bucură de mai multă încredere în rândurile alegătorilor.
Surprize în această competiţie sunt candidatura lui Daniel Funeriu - fost ministru al Educaţiei Naţionale - şi prezenţa Laviniei Şandru, susţinută de PUSL, un partid ce reîncearcă să îşi facă loc pe scena politică mare. Un alt candidat este Cristian Terheş, reprezentant al Partidului Naţional Conservator Român, al cărui discurs este orientat spre valorile conservatoare şi suveraniste, având şanse să atragă un electorat similar cu cel al AUR şi POT.
În competiţie se mai află şi candidaţi mai puţin cunoscuţi pe scena naţională, precum John-Ion Banu-Muscel, Silviu Predoiu (PLAN) şi Sebastian Constantin Popescu (Noua Românie). Dacă unii dintre ei vor reuşi să îşi construiască o campanie vizibilă şi să se impună în dezbaterile electorale, rămâne de văzut.
Această listă provizorie de candidaţi reflectă o competiţie diversă, cu politicieni consacraţi, dar şi cu nume noi care speră să capteze atenţia publicului. Miza este enormă, iar următoarele săptămâni vor aduce, cu siguranţă, surprize. Pe 20 martie vom şti sigur dacă toţi cei 12 candidaţi rămân în cursă sau dacă judecătorii Curţii Constituţionale vor decide excluderea unora dintre ei.
Opinia Cititorului