Finalul anului reprezintă, în mod tradiţional, pentru companiile din România, un moment de reflecţie cu privire la planificarea pentru anul care urmează. De cele mai multe ori, în această perioadă a anului apar cele mai importante schimbări legislative cu impact în economie, aplicabile în exerciţiul financiar următor.
Anul acesta este cu atât mai important din acest punct de vedere, dat fiind că modificările cele mai importante, în special în domeniul fiscal, sunt aşteptate abia după alegerile parlamentare din decembrie. Societăţile comerciale trebuie să lucreze pe mai multe scenarii când trasează bugetele şi strategia de afaceri pentru 2025.
Potrivit unei analize de specialitate, Deloitte Romania, incertitudinea legată de adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare în perioada următoare are la bază necesitatea reducerii deficitului bugetar sub limita maximă admisă pentru statele membre UE, respectiv 3% din PIB, în următorii şapte ani, în condiţiile în care, la finalul acestui an, ar urma să ajungă la 7,9% din PIB.
În acest scop, autorităţile din România au elaborat Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu, care trebuie aprobat de Comisia Europeană şi care conţine priorităţile pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung, inclusiv măsurile necesare în acest scop.
În principiu, planul vizează ajustarea treptată a deficitului bugetar, astfel încât acesta să scadă la 2,5% la finalul anului 2031, obiectiv care impune creşterea veniturilor la bugetul de stat, gestionarea eficientă a resurselor, dar şi a cheltuielilor publice, şi absorbţia optimă a fondurilor europene. Măsurile concrete nu sunt încă adoptate, dar unele dintre ele erau deja prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cum ar fi reforma fiscală pentru optimizarea structurii impozitelor şi taxelor pentru îmbunătăţirea colectării, ajustarea suplimentară a regimului de impozitare a microîntreprinderilor sau digitalizarea sistemului de taxe.
La acestea se adaugă majorarea salariului minim pe economie la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025, anunţată recent de Guvern, dar şi alte obligaţii generate de transpunerea în legislaţia locală a unor directive europene sau reglementări globale. Printre acestea se numără pilonul II din reforma Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (impozitul minim pe profit la nivel global, aplicabil şi în România din 2024), Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD) sau Publicarea raportării ţară cu ţară (Public Country-by-Country Reporting), care vor impune companiilor să îşi revizuiască structurile de costuri şi strategiile fiscale, dar şi să îşi reevalueze procesele interne pentru a asigura transparenţa şi acurateţea informaţiilor financiare pentru o conformare riguroasă la aceste obligaţii de raportare.
În acest climat de incertitudine şi de schimbare a cadrului de reglementare, externalizarea funcţiilor financiare devine o opţiune din ce în ce mai atractivă pentru organizaţii. Această operaţiune nu este doar o măsură de reducere a costurilor, ci poate reprezenta şi o strategie care permite organizaţiilor să se adapteze rapid la fluctuaţiile condiţiilor economice. Colaborarea cu parteneri specializaţi poate oferi expertiză în gestionarea complexităţii legislative şi în asigurarea conformităţii cu reglementările în permanentă schimbare.
Un alt avantaj semnificativ al externalizării constă în capacitatea de a transforma costurile fixe în costuri variabile, sporind flexibilitatea financiară a entităţii. Aceasta este esenţială într-o economie globală dinamică, în care viteza de reacţie la provocări externe devine un factor determinant al succesului.
Totodată, prin externalizarea funcţiilor financiare, companiile pot gestiona fluctuaţiile cererii şi pot aloca resursele în mod strategic, asigurându-şi astfel o poziţie competitivă pe termen lung.
În concluzie, o analiză aprofundată realizată la finalul anului calendaristic are potenţialul de a contribui la pregătirea organizaţiilor pentru schimbările macroeconomice şi legislative anticipate pentru anul următor. Iar companiile care acordă atenţia cuvenită acestei analize şi care iau în calcul inclusiv reevaluarea serviciilor financiare şi explorarea opţiunilor de externalizare, ca parte a unei strategii mai ample de adaptare şi inovare, vor fi mai bine pregătite să navigheze prin complexitatea peisajului, este de părere Maria Butcu, Director, Soluţii de Servicii Externalizate, Deloitte România