CONFERINŢA "VIITORUL PIEŢEI DE CAPITAL ROMÂNEŞTI - EDIŢIA A IV-A / AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA: "BVB este într-o stare de leşin"

Uniunea Europeană doreşte să creeze o piaţă unică de capital, ceea ce este o veste bună pentru România, dar proastă pentru Bursa de Valori Bucureşti (BVB), întrucât va avea o problemă în a convinge emitenţi precum SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP) să rămână la Bucureşti şi să nu se ducă la Londra, Varşovia sau alte burse europene mult mai dezvoltate, a declarat Gheorghe Piperea, profesor universitar doctor, avocat în cadrul "Piperea şi Asociaţii".

"Acum am aflat că auditorul BVB (n.r. Deloitte) a lansat sau scăpat ideea că ar fi mai eficient să învăţăm companiile să se listeze la Londra şi a ridicat problema oportunităţii existenţei Bursei de Valori", a continuat domnia sa, afirmând: "Adevărul este că BVB este într-o stare de leşin. Un organism aflat în această stare poate fi tratat cu vitamine, cu adrenalină sau poate să ajungă să facă şi chimioterapie. Iar leşinul pieţei noastre de capital poate fi tratat cu medicamente penale".

După 2005 a apărut un mecanism incoerent de despăgubire a foştilor proprietari prin ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor), cu acţiuni la Fondul Proprietatea (FP), a mai spus avocatul Piperea, care consideră că, încă din 2005, a semnalat că mecanismul de despăgubire imaginat de legea noastră nu este efectiv, nici cert şi nici coerent: "Mecanismul implementat încă din 2005 nu va duce la despăgubiri pentru acei oameni furaţi de comunişti, ci la o masivă fraudă din bani publici, din care se vor fi îmbogăţit unii şi vor fi furaţi, din nou, cei furaţi deja de comunişti şi, alături de ei, noi toţi, cetăţenii plătitori de taxe şi impozite. Probele acestei realităţi deja uitate sunt nu numai enormele conflicte de interese în care s-au aflat, la timpul respectiv, aproape toţi şefii Fondului Proprietatea (care sunt acum acţionari semnificativi ai Fondului sau reprezentanţi pe România ai acţionarilor semnificativi), ci şi mult mai recentele dosare aflate pe rolul DNA, în care o serie de inculpaţi au recunoscut frauda şi au indicat şi mecanismele ei. De altfel, au fost arestaţi mulţi samsari de dosare de «despăgubiri», dar anchetele DNA încă nu îi vizează pe toţi cei implicaţi".

Gheorghe Piperea a mai afirmat că, după un lung şi intens şir de cesiuni penale, pachete masive de acţiuni FP s-au acumulat în câteva mâini: "Este posibil ca deţinătorii actuali ai acelor pachete de acţiuni care totalizează 55% din acţiunile FP să nu aibă nicio implicaţie în faptele penale, dar bunurile pe care le deţin provin din infracţiuni, fiind supuse confiscării, indiferent dacă deţinătorul este responsabil penal sau nu. La fel şi dividendele încasate de la listare până în prezent. Dacă cineva le-a vândut produsul unei infracţiuni, atunci aceşti cumpărători, de bună sau rea-credinţă, nu au decât să se îndrepte contra vânzătorilor pentru despăgubiri".

În aceste condiţii, confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni şi a banilor obţinuţi din valorificarea acestor bunuri ar putea transforma statul român în acţionar semnificativ, dacă nu chiar majoritar al FP.

Gheorghe Piperea a mai spus că dacă vrem să avem o bursă lichidă, atunci avem nevoie ca FP să existe în continuare şi nu să fie lichidat aşa cum doresc actualii acţionari: "Sechestrul penal are menirea, generic, de a indisponibiliza bunurile sechestrate, adică de a împiedica circulaţia lor juridică pe perioada procesului penal. În cazul Fondului Proprietatea, scopul unui astfel de sechestru ar trebui dublat de necesitatea de a bloca intenţiile acţionarilor de lichidare a Fondului, cu consecinţa evitării unui şoc enorm care ar surveni lichidării Fondului".

Avocatul a amintit că statisticile ANRP indică faptul că este nevoie de 8 miliarde de euro pentru plata despăgubirilor şi că dintr-un total de 50.000 de persoane au fost despăgubite efectiv doar 3.000.