CORESPONDENŢĂ DIN STRASBOURG Parlamentul European, ameninţat de Franţa şi Germania cu un proces la CJUE pe legea privind libertatea presei

Potrivit unor surse citate de deputatul european Ramona Strugariu (Reper/Renew Europe), raportor pe Actul European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA), Franţa, Germania şi Ungaria ameninţă că vor da în judecată Parlamentul European din cauza garanţiilor introduse în propunerea legislativă, garanţii care ar limita conceptul de siguranţă naţională, concept a cărui definire aparţine în exclusivitate statelor membre, potrivit Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene.

În cadrul unei întâlniri, la Strasbourg, cu reprezentanţii mass-media din ţara noastră, Ramona Strugariu a precizat: "Pe surse a ajuns la noi informaţia că vom fi daţi în judecată de unele state membre - care nu au dorit de la început o astfel de propunere legislativă - şi se va contesta baza legală a poziţiei adoptată de Parlamentul European. Am mai trecut prin asta, am mai auzit, au mai fost astfel de tentative. Să vedem dacă se va întâmpla sau nu. Statele respective caută acum motive, tot felul de chichiţe,de formulări juridice, mai ales că actul are prevederi ce se referă la piaţa comună, ca să poată să se ducă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Din sursele noastre, am înţeles că ar fi vorba despre Franţa şi Germania, dar au fost mai multe state interesate, cum ar fi Polonia, care însă acum va avea un guvern pro-european, şi Ungaria. Marţi am aflat că revine subiectul unui demers pe care l-ar face unele state membre către CJUE, în principal pentru a contesta temeiul juridic. Atât ştiu. Nu e neapărat legat de articolul 4, dar bănuiesc că poate e unul dintre motive, deoarece a produs foarte multă emoţie în discuţiile din Consiliu şi multă îngrijorare inclusiv în ceea ce priveşte definirea de fiecare stat membru UE a noţiunii de siguranţă naţională şi a întinderii limitelor acesteia. Conform statelor membre şi tratatelor UE, siguranţa naţională este o prerogativă naţională şi poate efectiv să scuze anumite comportamente, acţiuni şi atitudini. Statele membre se vor prevala de această chestiune tot timpul. Acum, lucrurile nu stau atât de rău în sensul că în tratate unele chestiuni legate de siguranţa naţională nu sunt o prerogativă sau ceva ce noi nu putem reglementa. Dar nu putem, de fapt nu avem competenţe să interzicem spionajul la adresa jurnaliştilor, chiar dacă ne dorim foarte mult şi chiar dacă am da mesaje politice puternice în acest sens. Nu avem temei juridic să acţionăm, cu excepţia a ceea ce am făcut în propunerea EMFA, adică de instituire a unui cadru solid de garanţii pe care le putem oferi jurnaliştilor în aşa fel încât, dacă se întâmplă, când se întâmplă o anchetă din partea statului, să le fie respectate drepturile pe baza acestor garanţii. Franţa are această obiecţie majoră privind siguranţa naţională şi a propus de la început să avem o clauză care să fie introdusă în mai multe articole de lege, pentru că statul respectiv are legi foarte complexe privind combaterea terorismului, legi care au fost adoptate concomitent cu apariţia propunerii Actului European privind Libertatea Mass-Media".

Deputatul european afirmă că manifestările publice din această perioadă, care au loc după evenimentele din Israel, ar putea constitui o justificare pentru Franţa, Germania şi Ungaria să crească din nou nivelul de opacitate şi nivelul de legitimare a unor măsuri de reducere a libertăţii mass-media, "dar asta nu înseamnă că trebuie să credem pe cuvânt autorităţile din statele respective şi să le dăm o undă verde sau un cec în alb pentru a acţiona".

Ramona Strugariu a arătat: "În Franţa există jurisprudenţă a CJUE, care este contestată de Consiliul Naţional de Apărare a Franţei, decizii care susţin că această justificare a siguranţei naţionale în numele căreia poţi să faci orice, oricât, oricum, nu este legală. Deci avem în acest moment decizii ale CJUE care au putere de lege".

Domnia sa a meţionat că o eventuală acţiune în instanţă împotriva Parlamentului European nu va bloca trialogul cu Comisia şi Consiliul UE, că negocierile vor continua, dar acţiunea respectivă poate întârzia aplicarea actului normativ în momentul intrării acestuia în vigoare.

Potrivit raportorului Parlamentului European pentru EMFA, poziţia adoptată de deputaţii europeni conţine două principii fundamentale: "Primul este legat de independenţa editorială. Al doilea se referă la transparentizarea alocării finanţărilor publice către mass-media, alocare care să prevadă proceduri nediscriminatorii şi profesioniste de selecţie. Banii din publicitatea de stat trebuie să fie alocaţi echitabil, pe baza unor criterii foarte clare stabilite anterior, şi să nu fie daţi preferenţial chiar şi în situaţii de urgenţă, de criză aşa cum a fost pandemia Covid 19, când e nevoie de alocări mai rapid şi procedura de achiziţie nu poate fi îndeplinită aşa cum e prevăzută de legislaţia naţională. Ulterior situaţiilor respective, trebuie verificat cum şi pe ce criterii au fost alocaţi aceşti bani, alocare ce trebuie să respecte criteriile din cazurile clasice".

În ceea ce priveşte relaţia furnizorilor de servicii media cu platformele mari de internet, poziţia adoptată de Parlamentul Europeană prevede obligaţia de păstrare de către platforme a conţinutului cel puţin 24 de ore, pentru conţinutul care provine de la furnizori de servicii media care au trecut printr-o procedură de înregistrare şi sunt recunoscuţi.

Deputatul Ramona Strugariu a mai spus: "E un subiect controversat şi sunt convinsă că vom avea discuţii tensionate cu reprezentanţii platformelor mari de internet şi cu Consiliul UE, dar discuţiile vor fi tensionate pe mai multe paliere. În general abordarea Consiliului este să slăbească poziţia Parlamentului European mai ales acolo unde nu există acord între statele membre în ceea ce priveşte un punct de vedere sau altul. În propunerea Parlamentului avem şi constituirea acestui bord european, fostul ERGA, cu autorităţile de reglementare, dar noi vrem ca acest board să fie o entitate juridică distinctă şi să monitoirzeze practic tot ceea ce înseamnă implementarea măsurilor pentru libertatea presei, să aibă şi un moment de spus în momentul în care sunt, de exemplu, conflicte între furnizorii de servicii media şi platforme în ceea ce priveşte un anumit tip de conflict. Nu în ultimul rând, avem reglementarea din articolul 4 care vizează spionajul, interceptările, măsurile de supraveghere care pot fi dispuse în timpul cercetărilor penale, reglementare care stabileşte două principii absolute. Primul este independenţa editorială, iar al doilea este protecţia surselor. Tot articolul 4 mai spune că, în ceea ce priveşte activitatea profesională a jurnaliştilor, protecţia este absolută şi nu se pot folosi nici spyware, nici alte măsuri intruzive. Practic există un full-ban când este vorba despre activităţi profesionale. Când este vorba despre infracţiuni grave, aşa cum sunt ele definite în legislaţia europeană şi este o listă de 32 de infracţiuni ce au prevăzute fiecare pedepse cu închisoarea de minimum 5 ani, de care ar fi suspectaţi jurnaliştii, Parlamentul European a propus un set de măsuri şi de garanţii procesuale foarte solid. În momentul în care autorităţile investighează o astfel de infracţiune, dorim să nu avem situaţii de reţinere arbitrară, de percheziţii, orice fel de tentative abuzive de a ajunge la sursele jurnaliştilor, deoarece ştim foarte bine că, de cele mai multe ori, aceata este problema şi asta caută autorităţile statului. Toate aceste lucruri trebuie făcute cu mandat din partea judecătorului şi utilizarea de autorităţi a softurilor de spionaj şi interceptare a jurnaliştilor trebuie să fie ultima măsură care poate fi luată doar în circumstanţe excepţionale şi numai în condiţiile în care toate celelalte măsuri precedente au fost luate deja şi nu s-a ajuns la informaţia vizată de către organele de anchetă".

Actul European pentru Libertatea Mass-Media nu este directivă, ci este regulament, deci va trebui aplicat imediat de către statele membre - fără transpunere şi modificare naţională - după ce Parlamentul European ajunge la un acord în trialogul cu Consiliul UE şi Comisia Europeană.