Costul vieţii sperie mai mult decât schimbările climatice

Cheltuielile de zi cu zi îi sperie pe români mai mult decât chestiunile de mediu. Conform unui nou raport intitulat "Starea Climei - România 2024", doar 4% dintre români consideră schimbările climatice drept cea mai importantă problemă a vremurilor noastre, în comparaţie cu 62% dintre respondenţi, care sunt preocupaţi de creşterea costului vieţii şi inflaţie. Cercetarea reflectă o prioritate redusă acordată problemelor climatice, cu toate că acestea au devenit o temă globală centrală.

• Defrişările, principala preocupare de mediu

În ceea ce priveşte problemele de mediu, defrişările sunt percepute drept cea mai gravă ameninţare de către 37% dintre români, fiind urmate de eliminarea deşeurilor menajere (12%) şi poluarea aerului (11%). Schimbările climatice ocupă doar locul cinci în preocupările legate de mediu, cu 7% dintre respondenţi considerându-le o prioritate. Diferenţe notabile au apărut între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte percepţia asupra problemelor de mediu. Femeile tind să fie mai conştiente de impactul activităţii umane asupra schimbărilor climatice, 51% dintre ele crezând că aceste schimbări sunt cauzate de oameni, comparativ cu 46% dintre bărbaţi.

• Percepţia asupra cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice

Raportul relevă că aproape jumătate dintre români (49%) consideră că schimbările climatice sunt cauzate exclusiv de activitatea umană, în timp ce 36% cred că acestea sunt rezultatul combinat al factorilor naturali şi umani. Totuşi, doar 17% dintre respondenţi anticipează un impact extrem de negativ asupra vieţii lor personale, iar media percepţiei negative este mai scăzută la nivel naţional (2,9 pe o scară de la 1 la 10) comparativ cu impactul asupra vieţii individuale (3,64). În ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice asupra lumii şi a generaţiilor viitoare, aproximativ o treime (33%) consideră că lumea va fi puternic afectată, iar 36% sunt preocupaţi de efectele asupra generaţiilor următoare.

• Agricultura, domeniul cel mai expus

Din perspectiva impactului asupra diferitelor domenii influenţate de politici publice, agricultura este considerată cea mai vulnerabilă (37%), urmată de alimentarea cu apă (29%), economie (24%) şi sănătate (22%). Aceste preocupări arată că românii sunt conştienţi de efectele indirecte ale schimbărilor climatice asupra economiei şi serviciilor esenţiale.

Chiar dacă mulţi români nu consideră schimbările climatice o prioritate imediată, majoritatea (68%) se declară dispuşi să îşi modifice stilul de viaţă pentru a reduce impactul negativ asupra mediului. În această privinţă, femeile (74%) sunt mai înclinate să adopte schimbări decât bărbaţii (60%).

Generaţiile mai în vârstă, în special cele născute între 1928 şi 1964, sunt mai puţin convinse că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. Pe de altă parte, cei care au fost martori ai unor fenomene meteorologice extreme sunt mai conştienţi de legătura dintre schimbările climatice şi acţiunile umane.

Raportul este rezultatul muncii a 11 cercetători şi include date recente şi proiecţii climatice pentru România. Acesta discută evoluţia fenomenelor meteorologice extreme, progresul politicilor de mediu şi energie şi atitudinile populaţiei faţă de criza climatică. De asemenea, raportul subliniază necesitatea unor acţiuni urgente pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice şi protejarea resurselor naturale ale ţării.