Principala problemă în a avea deficite bugetare reduse şi a merge către adoptarea euro în acelaşi timp este ca statul să creeze spaţiu fiscal, astfel încât să elimine ineficienţele pentru a putea creşte ponderea investiţiilor în buget, a precizat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, informează NewsIn.
"Sectorul public are multe ineficienţe, iar realizarea unor deficite bugetare mari ar menţine şi ar mări ineficienţele. Principala problemă în a avea deficite bugetare reduse şi a merge către adoptarea euro în acelaşi timp este ca statul să creeze spaţiu fiscal, astfel încât să elimine ineficienţele pentru a putea creşte ponderea investiţiilor în buget fără a deteriora deficitul. Din acest punct de vedere, a pune problema dezvoltare versus euro este o concepţie profund greşită", a declarat Croitoru.
El a subliniat că deficitul bugetar redus nu înseamnă neapărat cheltuieli bugetare mai mici, dacă economia îşi reia creşterea. Prognoza agreată de autorităţile române cu FMI indică o creştere economică de 1,3% în 2010, după o contracţie a produsului intern brut (PIB) estimată la 7% anul trecut.
"Ideea că România nu poate adopta euro în 2015 începe să se contureze în rândul clasei politice şi este greşită. În România este nevoie de reforme, iar în acest sens este nevoie de o ancoră, iar adoptarea euro este singura credibilă", a adăugat reprezentantul BNR.
Referitor la evoluţia fluxurilor de capitaluri în 2010: "Pericolul ca România să se mai confrunte cu plecări de capitaluri este foarte redus. Din contră, în 2010, ne putem confrunta cu intrări de capital suficient de mari. Riscul din acest punct de vedere ar fi ca acestea să determine o tendinţă de apreciere a leului, care să ducă la scăderea costului creditului în valută", a afirmat oficialul.
Mai mult, el a sublinat că există deja dezechilibre la nivel microeconomic, între active în lei şi pasive în valută, iar o diferenţă pozitivă în favoarea creditului în moneda străină ar agrava aceste dezechilibre, punând presiune pentru reducerea dobânzilor.
El a adăugat că al 3-lea factor principal care s-ar contura dintr-o apreciere importantă a leului ar fi impactul negativ asupra exporturilor, care ar pune presiuni suplimentare în sensul scăderii dobânzilor.