CSAT a decis modificarea legislaţiei din domeniul apărării naţionale

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, ieri, consolidarea apărării naţionale prin măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context, se arată în comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială după şedinţa CSAT condusă de preşedintele Klaus Iohannis.

Practic, prin decizia membrilor CSAT, Ministerul Apărării Naţionale poate iniţia în Parlament demersurile necesare pentru modificarea legislaţiei în domeniul apărării naţionale şi chiar pentru introducerea proiectului de lege privind efectuarea voluntară a serviciului militar, proiect despre care oficialii MApN, în frunte cu ministrul Angel Tîlvăr, au oferit mai multe informaţii în ultima perioadă.

Primul oficial care a vorbit despre acest proiect legislativ a fost generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării care a afirmat într-un interviu acordat pentru Europa Liberă că MApN doreşte introducerea unui serviciu militar voluntar pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care doresc să îmbrace haina militară. Şeful Statului Major al Apărării a menţionat că trebuie găsite instrumentele necesarea pentru a avea o populaţie pregătită: "Este un moment T0 în care toate naţiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populaţiei şi nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim".

De altfel, potrivit unor surse citate de mass-media Statul Major al Apărării ar fi iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară, proiect care s-ar afla pe circuitul de avizare inter-ministerială.

Această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci va veni în completare, ca o formă distinctă. Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni (consecutive), în calitate de militar voluntar în termen. În cadrul programului tinerii vor putea învăţa cum să mânuiască diferite tipuri de arme, să participe la cursuri de orientare în teren, de decontaminare, cursuri de prim ajutor şi altele. Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare". Solda unui soldat, în funcţie de specificaţia armei pe care se pregăteşte, poate varia între 2.800 şi 3.200 de lei lunar. În plus, la finalul programului de pregătire de 4 luni, fiecare participant va primi un bonus care va consta într-un stimulent financiar în valoarea a trei salarii medii brute, iar centrele militare îi vor lua în evidenţă şi-i vor introduce în rezerva operaţională a Armatei Române.

Participanţii la aceste programe militare voluntare de 4 luni vor putea la final să şi opteze pentru a intra într-o selecţie a MApN pentru angajarea ca soldat profesionist, cu contract de muncă în Armata României.

Persoanele care sunt angajate undeva şi vor să efectueze acest serviciu militar voluntar - programul de 4 luni - vor putea să o facă fără să-şi piardă locul de muncă, iar angajatorii ar urma să fie obligaţi să le suspende temporar contractele de muncă.

În ceea ce priveşte modificarea legislaţiei, prin decizia CSAT ar urma să fie rezolvată şi o altă problemă semnalată generalul Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major, care a spus că militarii nu pot doborî dronele de atac care intră în spaţiul aerian al României deoarece nu există un act normativ care să le permită să facă acest lucru, iar o modificare ar însemna de fapt modificarea a patru legi.

• Înzestrarea Armatei - prioritară în actualul context

În şedinţa CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare şi a demersurilor de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO. Membrii CSAT au evaluat stadiul în care se află achiziţionarea tancurilor americane Abrams, dar şi achiziţionarea dronelor comandate de MApN, precum şi dotarea începând cu anul 2030 cu avioane F35 a Forţelor Aeriene Române, iar preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat interesat de rezerva de cadre a Armatei şi a solicitat rezolvarea cerinţelor salariale ale militarilor şi plata unor restanţe către aceştia.

În comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială se precizează: "La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare".

Membrii CSAT au evaluat, totodată, şi activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice la nivelul instituţiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum şi principalele obiective pentru anul 2024. În contextul multiplicării ameninţărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi al dezvoltării exponenţiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituţiile cu atribuţii în consolidarea rezilienţei cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare în domeniu.

În ceea ce priveşte Summitul NATO care va avea loc în luna iulie la Washington, membrii CSAT au stabilit că ţara noastră va continua să colaboreze cu aliaţii pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare şi apărare robuste şi eficiente, pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră, precum şi pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.