Decidenţii politici, în alertă

Dacă până marţi seara situaţia legată de epidemia de coronavirus părea să fie control la noi, după isteria creată la vămi de românii din străinătate care au revenit în ţară încercând să eludeze recentele dispoziţii, evenimentele s-au precipitat şi în România, iar cazurile de îmbolnăvire cu Covid-19 s-au înmulţit într-un ritm alert. Acest fapt a determinat autorităţile să impună măsuri drastice pentru prevenirea răspândirii epidemiei. Decidenţii politici au avut discuţii la cel mai înalt nivel, acestea continuând şi după închiderea ediţiei.

Printre măsurile care vor fi luate în următoarea perioadă se vor număra şi cele privind sprijinirea companiilor româneşti care vor fi afectate de scăderea producţiei şi a exporturilor în perioada actualei epidemii de coronavirus. Acestea sunt dezbătute în cadrul Grupului de Lucru Interinstituţional pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României, care a fost constituit, ieri, la nivelul Guvernului şi din care fac parte, pe lângă reprezentanţi ai Executivului, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, reprezentanţi ai Consiliului Fiscal şi ai patronatelor din principalele ramuri ale economiei naţionale.

La prima şedinţă a acestui grup a participat şi preşedintele Klaus Iohannis care a menţionat că speră ca în câteva săptămâni să se termine criza coronavirusului şi a anunţat că este necesar "un set de măsuri fezabile" pentru mediul de afaceri.

Klaus Iohannis a spus: "E foarte clar şi asta am aflat de la ceilalţi lideri europeni, că lumea se aşteaptă la un recul în economie după ce se termină criza de coronavirus. Pregătim un plan de măsuri, să vedem ce măsuri ar fi fezabile pentru mediul de afaceri pentru ca reculul din economie să fie tratat foarte rapid pentru a nu pierde vremea şi nici banii românilor. Sigur, ceva urmări vor fi. Ministrul Finanţelor m-a anunţat că nu vor fi nici un fel de probleme cu plăţile, dar la jumătatea anului vom trage linie. Guvernul va evalua în ce măsură şi cum pot fi sprijinite IMM-urile care nu au resurse să reziste mult timp, dar şi sectoare precum transportatorii care acum răsuflă mai greu".

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, ieri, Grupului de lucru interinstituţional "să analizeze şi să evalueze realist" implicaţiile economice ale COVID-19 la nivel macroeconomic şi sectorial.

Domnia sa a spus: "Trebuie să fim cu toţii conştienţi ca măsurile trebuie să ţină cont de interesele angajaţilor, ale companiilor, ale bugetului şi toate acestea necesită diverse implicaţii şi scenarii. Aceste evaluări vor fundamenta măsurile economice şi sociale necesare pentru prevenirea unor blocaje, pentru susţinerea sectoarelor economice afectate şi pentru asigurarea sustenabilităţii financiare şi bugetare, în special în contextul complicat în care ne găsim. Suntem în discuţii cu Banca Naţională, cu băncile comerciale, cu Ministerul Finanţelor, pentru a preîntâmpina blocaje de natură birocratică. Responsabilitatea şi prudenţa trebuie să ghideze permanent exerciţiul de comunicare publică pe tema efectelor economice ale COVID-19, pentru a nu genera mai multă incertitudine şi mai multă neîncredere".

El a arătat că acest grup de lucru interinstituţional trebuie să determine cu celeritate amploarea efectelor preconizate asupra economiei României, pe fondul extinderii epidemiei de coronavirus.

Klaus Iohannis a spus: "Este esenţial să identificăm cele mai adecvate mecanisme şi instrumente prin care să protejăm nu doar sănătatea cetăţenilor noştri, care este extrem de importantă, ci şi funcţionarea economiei şi a societăţii noastre în ansamblu, care sunt, de asemenea, extrem de importante pentru noi toţi".

Şeful statului a indicat că evaluările şi previziunile economice formulate de instituţii cu atribuţii în domeniu trebuie să permită o anumită predictibilitate şi o reacţie instituţională constructivă rapidă şi eficientă.

Preşedintele a menţionat: "Susţin implicarea mediului de afaceri, pentru ca împreună să evaluăm amplitudinea efectelor economice ale acestei epidemii de coronavirus. Trebuie să avem o bază bine fundamentată a unor măsuri de susţinere a economiei, care să prevină posibilele efecte negative, generatoare de riscuri şi vulnerabilităţi la scară macroeconomică".

Preşedintele a menţionat că nu se impune declararea stării de urgenţă, aşa cum solicită diferiţi politicieni, şi le-a recomandat cetăţenilor să asculte doar recomandările autorităţilor implicate direct în combaterea răspândirii epidemiei.

La închiderea ediţiei, prima şedinţă a Grupului inter-instituţional era în plină desfăşurare.

Fostul ministru al finanţelor publice, senatorul social-democrat Eugen Teodorovici susţine, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, că "nu e vremea să îl mai vedem pe un penibil absolut precum Cîţu postând mesaje aberante, în timp ce investitorii şi mediul de afaceri strigă deja după măsuri de stimulare fiscală pentru atenuarea impactului epidemiei provocate de noul coronavirus asupra creşterii economice".

Teodorovici arată că noul coronavirus a produs deja efecte negative şi că sunt necesare măsuri cu caracter economic pentru a sprijini industriile puternic afectate de această criză din domeniile HORECA, alimentar, transport, lanţurile de producţie ale multor companii, precum şi pieţele financiare.

El oferă exemplul guvernelor Spaniei şi Portugaliei care doresc să acorde facilităţi şi lichidităţi firmelor afectate pentru a evita concedierea salariaţilor, prin linii de creditare, amânarea de la plată a unor taxe la bugetul de stat, acordarea unor drepturi salariale, 70% suportate de stat şi 30% de către angajatori, acelor angajaţi afectaţi de suspendările temporare de activitate.

Eugen Teodorovici arată că Banca Angliei reduce, în regim de urgenţă, dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale pentru a susţine creditarea, iar Germania a luat măsuri economice care vizează facilitarea recursului la şomajul parţial al salariaţilor pentru companiile în dificultate, acordarea de credite în caz de probleme de trezorerie şi un pachet suplimentar de 12,8 miliarde de euro pe următorii patru ani pentru investiţii în infrastructură.

-----------

Referitor la companiile care ar trebui sprijinite, deputatul Remus Borza a susţinut că printre acestea trebuie să se numere Tarom şi Blue Air, care sunt puternic afectate de suspendarea curselor pe relaţia Italia, Israel, Spania. Conform acestuia, într-o situaţie la limita insolvenţei sunt şi tur-operatorii şi mii de hoteluri. În opinia lui Borza, prin interzicerea, timp de şase luni, exporturilor de medicamente vor fi afectate şi fabricile de profil din România, cu atât mai mult cu cât, de vreo două săptămâni, acestea se află în imposibilitate de a-şi achiziţiona materia primă, importată preponderent din India şi China, ţări afectate puternic de Coronavirus.

Remus Borza a spus: "La bugetul României, de 360 miliarde lei, echivalentul a 80 miliarde euro, şi la un deficit bugetar de 40 miliarde de lei, e aproape imposibil să găsim surse de finanţare şi de compensare a pierderilor companiilor în dificultate. Cu toate acestea, va trebui să identificăm in bugetul de stat 100-200 de milioane de euro pentru a acorda ajutoare de salvare rambursabile pe o perioadă de 6-12 luni pentru companiile strategice şi aici am în vedere transportatorii aerieni şi producătorii de medicamente. Pentru ceilalţi agenţi economici din alte industrii, afectaţi de Covid-19, trebuie să venim cu măsuri fiscale prin care să îi scutim pe o perioadă de 3-6 luni de plata CAS sau CASS precum şi prin preluarea la bugetul de stat a plăţii zilelor libere pe perioada suspendării cursurilor pentru părinţii copiilor şcolarizaţi în ciclul preşcolar şi primar".

El a precizat că un rol important îl poate juca şi Banca Naţională a României, care ar trebui să reducă dobânda de politică monetară într-un interval de 1,5-2%, să ia măsuri de creştere a gradului de intermediere financiară, care în prezent este cel mai mic din Europa, şi să determine băncile comerciale să finanţeze şi economia, nu doar statul.