Deputaţii au votat, astăzi, în plen, în favoarea reglementării operaţiunilor petroliere offshore, respectiv proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, informează Agerpres.
S-au înregistrat 184 de voturi "pentru", 26 de voturi "contra" şi 51 de abţineri.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.165/2016. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează implementarea şi aplicarea corectă a Directivei 2013130/UE privind siguranţa operaţiunilor petroliere şi gaziere offshore şi de modificare a Directivei 2004/35/CE.
Iniţiativa vizează definirea unor termeni specifici activităţii de offshore, termeni ce pot influenţa semnificativ siguranţa unor astfel de operaţiuni petroliere, prin precizarea tuturor operaţiunilor desfăşurate la un cablu sau conductă submarină, cu scopul de a stabili ce nave pot pătrunde în zona de siguranţă a instalaţiilor, având în vedere evitarea inducerii unor riscuri suplimentare.
Potrivit unui amendament, dezafectarea instalaţiilor petroliere offshore, fixe, de producţie şi neproductive şi a infrastructurilor lor conectate înseamnă abandonarea sondelor, demontarea şi îndepărtarea totală a structurilor existente, atât a celor aflate deasupra nivelului mării, cât şi a celor submarine, în condiţii de siguranţă şi într-un mod responsabil din punct de vedere al protecţiei mediului, ori adoptarea unei alte metode eficiente, inclusiv monitorizarea şi/sau ecologizarea fundului mării, după caz, conform prevederilor art.60 paragraful 3 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată prin Legea nr. 110/1996.
Conform proiectului, infrastructură de conexiune înseamnă orice structură de transport, sub formă de tub, flexibilă, amplasată pe fundul mării sau îngropată, ce foloseşte la transportul fluidelor, la transportul datelor informatice, la transportul energiei electrice de putere sau de semnal slab.
Autoritatea semnatară a acordurilor petroliere, ANRM, ia act de sesizarea autorităţii competente şi solicită titularului de acord petrolier remedierea situaţiei într-un interval de timp agreat printr-o consultare între părţi (ANRM titular - Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră) dar care să nu depăşească termenul limită de 90 de zile. În cazul neîndeplinirii responsabilităţilor până la sfârşitul acestui termen, ANRM va notifica în scris titularul acordului petrolier, privind neîndeplinirea responsabilităţilor în cauză şi va solicita desemnarea unui alt operator, mai prevede proiectul.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.