Deputaţii jurişti dezbat, mâine, modificarea Legii clauzelor abuzive

Deputaţii de la Comisia juridică urmează să dezbată, mâine, modificarea Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate dintre profesionişti şi consumatori, potrivit ordinii de zi a şedinţei din 11 octombrie. Adoptată în Senat încă de la finalul anului 2013, iniţiativa legislativă a primit aviz negativ de la Guvern şi părea blocată la Camera Deputaţilor.

Avocatul Gheorghe Piperea spune că această iniţiativă "emasculează legea clauzelor abuzive", menţionând, în toamna anului trecut: "Este un proiect care stă în Parlament de mai mult de doi ani şi despre care iniţiatorii spuneau că îl retrag, dar nu au făcut-o. Dacă acest proiect bancar trece aşa cum a fost adoptat în Senat, tot ceea ce s-a câştigat până acum în domeniul clauzelor abuzive intră în istorie".

Domnia sa ne-a explicat, atunci, că, în primul rând, proiectul modifică Legea 193/2000 prin introducerea unui amendament care prevede că aceasta se va aplica doar contractelor viitoare, nu şi celor în derulare, în condiţiile în care ANPC a câştigat deja, în instanţă, mai multe procese de tip "class action" împotriva unor bănci (cu aplicare la toate contractele similare ale respectivelor bănci), unele dintre acestea fiind câştigate pe fond şi altele definitiv.

Printre altele, proiectul de lege modifică celebrele articole 12 şi 13 din Legea clauzelor abuzive, una dintre modificările prevăzute la art. 12 subliniind: "Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (...) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta, dacă va constata existenţa clauzei abuzive, să dispună eliminarea respectivei clauze din toate contractele preformulate, pe care profesionistul urmează a le încheia cu consumatorii în activitatea sa viitoare". Sintagma eliminarea clauzelor abuzive "din toate contractele preformulate, pe care profesionistul urmează a le încheia cu consumatorii în activitatea sa viitoare" apare ca amendament şi la art.13, alin. (1) d.

Prin Proiectul de modificare a legii 193/2000, iniţiat de 17 deputaţi, "se restrâng substanţial drepturile consumatorilor instituite de forma actuală a legii, reducând-o la un simulacru de protecţie în faţa abuzului de poziţie economică, golind-o de putere sancţionatorie, rezultatul fiind o formă fără fond", spunea, în urmă cu circa doi ani, avocatul, menţionând că cele mai importante modificări presupuse de proiectul de lege sunt următoarele:

"- Hotărârile pronunţate în baza Legii nr. 93/2000 vor avea efecte doar pentru viitor, nemaifiind posibilă restituirea prestaţiilor nedatorate;

- Clauzele relative la costul creditării nu mai pot fi analizate sub raportul caracterului abuziv; dacă aceste clauze sunt neclare, consumatorul sau ANPC nu va putea cere decât lămurirea clauzei, nu şi eliminarea din contract;

- Nulitatea absolută este înlocuită cu anularea sau cu modificarea contractului. Dacă nu s-a formulat acţiunea în trei ani de la data contractului, aceasta nu se mai poate formula, pentru intervenirea prescripţiei. ANPC nu mai are instrumentul legal pentru a cere sancţionarea contravenţională a profesionistului abuziv;

- Consumatorul nu mai poate pretinde că o clauză abuzivă este fără de efect în ce-l priveşte, nici măcar în situaţia în care acest lucru este constatat de autorităţi. Nu mai poate cere nici nulitatea acesteia, ci numai analiza caracterului abuziv;

- Hotărârea instanţei, chiar şi în cazul în care acţiunea aparţine ANPC, nu mai are efecte erga omnes (faţă de toţi consumatorii şi faţă de toate contractele-tip ale profesionistului), ci numai faţă de contractul «dedus judecăţii».

- Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor nu mai pot formula acţiuni în încetare cu efecte erga omnes, ci doar acţiuni individuale, similare cu cele pe care legea le permite consumatorilor acţionând separat".

Reprezentanţii ANPC apreciau, în 2015: "Această modificare, dacă ar fi aprobată, ar avea impact negativ şi asupra proceselor în curs de soluţionare aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care ANPC este parte şi în care a fost solicită eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele similare aflate în derulare".

Anul trecut, în luna aprilie, Curtea Constituţională a României a hotărât că deciziile pronunţate de instanţă în procesele deschise de ANPC împotriva băncilor se aplică tuturor contractelor de credit similare cu cele în cauză. Curtea Constituţională s-a pronunţat, atunci, pe excepţia de neconstituţionalitate privind articolele 12 şi 13 din Legea 193/2000. Excepţia fusese ridicată de patru bănci, în cadrul proceselor cu ANPC privind acţiunile în constatarea existenţei clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. CCR a respins excepţia, astfel încât o hotărâre favorabilă pentru ANPC are efecte erga omnes, adică se aplică tuturor contractelor de acel tip, potrivit specialiştilor din domeniu.

O altă decizie similară a fost luată de CCR la finalul lunii ianuarie 2017, când Raiffeisen Bank a pierdut la Curtea Constituţională a României într-un proces pe care ANPC l-a deschis pentru eliminarea unor clauze considerate abuzive din contractele de credit. Banca a invocat, în sesizarea sa, retroactivitatea legii, iar decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, conform informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.

Cu toate acestea, Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au sesizat din nou, în primăvară, Curtea Constituţională a României cu privire la această lege, în două procese colectiv deschise de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, la cererea băncii, tot asupra articolelor 12 şi 13 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori.

În acest context, avocatul Gheorghe Piperea consideră că strategia judecătorilor este inadmisibilă, aceştia încercând să tragă de timp de teamă să ia o decizie.

În octombrie 2013, au intrat în vigoare dispoziţiile articolelor 12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Articolul 12 prevede: "În cazul în care se constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la Art. 8 (n.r. reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. (...) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (...) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alineatul (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive".

La rândul său, articolul 13 stabileşte: "Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale".

La începutul lunii august 2015, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a spus, în cadrul unui interviu, că, faţă de Legea 193/2000, există mari nemulţumiri care vin din partea sistemului bancar.

Pe rolul instanţelor se află în jur de 50 de procese colective deschise de ANPC împotriva băncilor, pe clauze abuzive ce privesc în special cuantumul comisioanelor şi al dobânzilor.