Environ: România poate recupera anual peste două tone de metale rare din deşeuri electrice

România are oportunitatea de a obţine anual 2 tone de metale rare numai prin reciclarea echipamentelor electrice şi electronice uzate, arată Asociaţia Environ într-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Pământului.

Obţinerea metalelor rare este una dintre cele mai mari provocări pe plan mondial, în condiţiile în care acestea au devenit indispensabile în ultimii ani într-o gamă largă de tehnologii şi aplicaţii moderne, datorită proprietăţilor lor electronice, magnetice şi optice unice. Nu mai devreme decât la mijlocul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deşeurilor electrice astfel încât să se asigure în acest fel cel puţin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE.

Raportat la cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care ar trebui colectată şi reciclată în România, calculul făcut de Asociaţia Environ arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. Totodată, două tone de monitoare ar putea genera 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpile fluorescente s-ar putea obţine 1 kg de metale rare. În total, prin reciclarea DEEE, România ar putea recupera anual două tone de metale rare.

"Deşeurile electronice, în care putem regăsi aproape întreg tabelul lui Mendeleev, au un potenţial semnificativ de a deveni o sursă alternativă de metale rare, reducând totodată dependenţa de mineritul primar şi impactul asociat asupra mediului. În acelaşi timp, o reciclare inteligentă ar contribui la economia circulară prin minimizarea eliminării deşeurilor, conservarea resurselor naturale şi promovarea dezvoltării durabile", a declarat Roxana Puia, director de comunicare al Asociaţiei ENVIRON.

Ce metale rare se află în cele mai răspândite echipamente electronice

Cele mai importante cantităţi de metale rare se găsesc în echipamente electrice şi electronice precum lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare şi camere video. În vreme ce hard disk-urile şi lămpile fluorescente conţin cele mai mari concentraţii de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu Y) şi europiu (Eu), smartphone-urile şi computerele conţin cea mai mare varietate mare de metale rare.

LĂMPILE FLUORESCENTE utilizează fosfor bogat în ytriu şi europiu, ceea ce le face să fie deşeurile electronice cu cea mai mare concentraţie de metale rare, de până la 20.000 ppm (părţi per milion), adică 2%. Pe lângă ytriu şi europium, se pot extrage de aici cantităţi semnificative de ceriu, terbiu şi lantan.

HDD. Orice hard disc conţine magneţi NdFeB, care sunt o sursă principală de neodim şi disprosiu, care ajung la concentraţii de până la 15.000 ppm, adică 1,5%. Alături de aceste metale rare, într-un HDD există o cantitate importantă de praseodim.

SMARTPHONE. Telefoanele mobile inteligente conţin adesea, în magneţi, cantităţi importante de disprosiu, terbiu şi neodim, în concentraţii de până la 1.000 ppm (0,1%). De asemenea, în ecrane, difuzoare sau sisteme pentru vibraţii, se află şi lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu şi ytriu, ceea ce face ca smartphone-urile reciclate să fie echipamentele electronice cu cea mai mare varietate de metale rare dintre DEEE uzuale.

COMPUTERE. Din plăcile cu circuite imprimate, hard disc-urile şi difuzoarele aflate într-un computer se pot extrage aceleaşi categorii de metale rare ca în cazul telefoanelor mobile, lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu şi ytriu, aflate în proporţii de 1.000 ppm (0,1%).

TELEVIZOARELE utilizează cantităţi importante de metale rare în componentele lor de afişare, cum ar fi fosforii din tuburile catodice şi LED-urile din ecranele moderne. Găsim aici, de asemenea, o varietate mare de metale rare, precum ytriu, europiu şi terbiu, care ajung la concentraţii de până la 100 ppm, adică 0,01%.

CAMERE VIDEO. O altă categorie de deşeuri electronice bogată în metale rare sunt camerele video, în care ecranele şi difuzoarele cărora există ytriu, europiu şi terbiu în proporţie de până la 100 ppm, adică 0,01%.

Materiale rare pe glob. Unde se situează România

Pământurile rare includ o listă de 17 elemente chimice care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în multe tehnologii avansate: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promeţiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) şi Luteţiu (Lu).

Potrivit unui raport recent al United States Geological Survey (USGS), piaţa mondială a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 de milioane de tone, urmată Brazilia (21 milioane de tone), India (6.9 milioane de tone), Australia (5,7 milioane de tone), Rusia (3,8 milioane de tone), Vietnam (3,5 milioane de tone), SUA (1,9 milioane de tone), Groenlanda (1,5 milioane de tone), respectiv Tanzania şi Africa de Sud (câte 900 de mii de tone).

Deşi nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare ale României, avem un ordin de mărime: ţara noastră a importat în urmă cu doi ani 557 de kilograme de scandiu şi ytriu.

În acelaşi timp, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracţia de materii prime critice, întrucât deţine resurse geologice semnificative pentru mangan (18 milioane de tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit şi cupru.

În ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor electrice care conţin metale rare, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare majoră: anul trecut, Parlamentul European a adoptat Regulamentul (UE)2024/1252 al PE şi al Consiliului care prevede, printre altele, că fiecare stat membru trebuie să adopte şi să pună în aplicare, în termen de doi ani, programe naţionale care să asigure aprovizionarea sigură şi durabilă cu materii prime critice. Unul dintre scopurile declarate este acela ca Uniunea Europeană să-şi majoreze capacitatea de reciclare astfel încât să permită producerea a cel puţin 25 % din consumul anual de materii prime strategice al UE.

Regulamentul prevede intensificare colectării, sortării şi prelucrării deşeurilor cu un potenţial relevant de valorificare a materiilor prime critice şi introducerea lor în sistemul de reciclare adecvat. Un interes special este acordat produselor care conţin unul sau mai mulţi magneţi permanenţi; aceste produse va trebui să fie etichetate astfel încât să reiasă conţinutul de metale strategice, inclusiv metale rare precum samariu (Sm) sau neodim (Nd). Regulamentul identifică de asemenea 34 de materii prime critice, între care 17 materii prime strategice, inclusiv pământurile rare pentru magneţi permanenţi (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm şi Ce).

Se estimează că, la nivelul Europei, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy şi o tonă de Tb. Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, 4 tone de Eu, 4 tone de Tb şi 61 de tone de Y).

În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deşeurilor electrice. Cu excepţia litiului (Li) şi a germaniului (Ge), mai multe materii prime critice - în special pământurile rare - sunt dificil de recuperat din deşeurile electronice.