ESTIMĂRI DIN ŢARA CU CEA MAI MARE PRODUCŢIE DE PROFIL Cererea de cărbune - posibil să depăşească oferta în următorii ani

Cererea de cărbune termal va creşte, probabil, cu 3-4% la nivel global, în 2023, dar producţia s-ar putea să nu se majoreze în acelaşi ritm, deoarece actuala tendinţă a băncilor de a nu mai finanţa proiecte pe cărbune, împreună cu efectele ulterioare ale pandemiei şi ale războiului dus de Rusia în Ucraina sunt încă văzute ca impedimente majore, estimează Bumi Resources din Indonezia, potrivit hellenicshippingnews.com.

Bumi Resources Tbk este una dintre cele mai mari companii miniere din Indonezia, ţară care este cel mai mare furnizor de cărbune din lume, cu o producţie de 614 milioane de tone de cărbune în 2021, din care 435 de milioane de tone au fost exportate.

"Isteria climatică restricţionează din ce în ce mai mult fondurile instituţionale şi băncile să investească în sectorul cărbunelui, ceea ce duce la o situaţie în care cererea de cărbune va creşte, dar oferta va fi limitată şi prin urmare preţurile ar putea rămâne ridicate, aproape de nivelurile din 2022", spune, , citat de S&P Global Commodity Insights, Dileep Srivastava, director independent şi secretar corporativ la Bumi Resources.

Preocupările privind oferta de cărbune vin după ce, în 2022, vremea nefavorabilă în ţări precum Indonezia şi Australia a afectat producţia, în timp ce schimbarea fluxurilor comerciale tradiţionale după război continuă. Toate acestea au dus preţurile globale ale cărbunelui termal la niveluri record în 2022, conform sursei citate.

Între timp, cererea suplimentară din Europa, care a sancţionat cărbunele rusesc, ar putea consuma şi oferta din Asia.

Deşi preţurile globale ale cărbunelui termal au scăzut într-o oarecare măsură în ultimele două luni, în condiţiile în care preocupările privind oferta actuală s-au mai dimnuat, acestea rămân la niveluri mai mari decât media ultimilor doi ani. Potrivit sursei citate, cotaţia FOB (Free on Board - liber la bord) pentru cărbunele Kalimantan 4.200 kcal/kg GAR (Gross As Received) a crescut până la cel mai ridicat nivel al anului pe 10 martie: 136 dolari/tonă, în timp ce preţul CIF (cost, insurance, freight - cost, asigurare, navlu) pentru cărbunele fizic ARA 6.000 kcal/kg NAR (Net as Received) a atins un maxim istoric de 432,50 dolari/tonă în 23 iunie. Preţurile s-au mai redus de atunci, dar media anului 2022 este de 86,55 dolari/tonă, respectiv 298,20 dolari/tonă pentru cele două tipuri de cărbune. Preţul FOB al cărbunelui indonezian de 5.900 kcal/kg GAR a fost, în medie, de 181,20 dolari/tonă între 1 ianuarie şi 30 noiembrie 2022, în creştere cu 61,20% faţă de anul anterior, arată datele S&P Global.

• Dileep Srivastava, Bumi Resources: "Reursele regenerabile sunt, cel puţin în prezent, nefiabile"

În condiţiile în care cărbunele este considerat materie primă de rezervă până când se găseşte un înlocuitor rentabil şi la fel de fiabil pentru acesta, resursele regenerabile sunt, cel puţin în prezent, nefiabile din cauza intermitenţei lor şi a problemelor de stocare, potrivit lui Dileep Srivastava de la Bumi Resources.

Pentru îndeplinirea prevederilor Acordului de la Paris privind reducerea emisiilor naţionale cu 29% în 2030, Indonezia este aşteptată să folosească 23% din necesarul său din surse de energie regenerabilă până în 2025, de la nivelul actual de aproximativ 12%.

"Utilizarea energiei nucleare nu este o opţiune universală, preţurile gazelor devin din ce în ce mai inaccesibile, geotermalul este limitat din punct de vedere geografic, hidro nu este cu adevărat o soluţie pentru orice vreme, iar alte materii au probleme din cauza dimensiunii ofertei", a spus Srivastava, adăugând: "În esenţă, cererea de cărbune se aşteaptă să continue să crească în viitor, cu siguranţă până la sfârşitul acestui deceniu, dar oferta va fi din ce în ce mai slabă, ceea ce va duce la preţuri ridicate, adică la o situaţie regretabilă".

• Riscuri pentru producţia de cărbune a Indoneziei

Companiile miniere indoneziene nu sunt izolate de capriciile naturii, conform afirmaţiilor lui Srivastava, care subliniază că ţara sa continuă să se confrunte cu o penurie de echipamente grele, deoarece producătorii de utilaje evită să-şi mărească nivelul stocurilor în faţa unei recesiuni anticipate.

Mai mult, cererea internă preconizată să fie mai mare ca urmare a revigorării activităţii industriale, împreună cu cerinţa guvernului de a produce suplimentar cărbune pentru ca ţara să se protejeze de volatilitatea livrărilor globale, ar putea fi, de asemenea, provocări pe partea de livrări, conform susrei citate.

S&P Global a informat, anul acesta, că Indonezia le-a solicitat producătorilor de cărbune termal să furnizeze 161,15 milioane de tone către generatorii de energie electrică ai ţării, în 2023, ceea ce reprezintă o creştere puternică faţă de cele 127,1 milioane de tone estimate pentru 2022. Necesarul intern de cărbune al Indoneziei va creşte la 209,9 milioane de tone în 2024, după care va scădea la 197,9 milioane de tone în 2025, potrivit unei declaraţii oficiale din 11 august.

"Fenomenul de ploi continue La Nina, din decembrie 2021, a condus la o scădere a volumului producţiei cu 5-10%, în special în zona cărbunelui de calitate superioară. Interdicţia de export impusă în ianuarie 2022 a afectat şi exporturile. Dacă ploile se reduc în 2023, atunci producţia va fi mult mai mare decât în 2022", anticipează Srivastava, concluzionând: "Preţul cărbunelui de calitate superioară va rămâne, probabil, ridicat în 2023, deoarece are o cerere mare, dar oferta sa din afara Indoneziei ar putea rămâne destul de limitată".

La finele lunii noiembrie, Bumi Resources şi-a redus estimările privind producţia sa din 2022, la 70-76 milioane de tone, de la 78-83 de milioane de tone, cât a fost estimarea anterioară. Producţia de cărbune a companiei a scăzut cu 9% în ianuarie-septembrie 2022, faţă de intervalul similar din anul anterior, ajungând la 53,7 milioane de tone, declinul fiind cauzat în mare parte de ploile abundente.

• IEA: "Consum mondial record de cărbune"

Consumul mondial de cărbune ar urma să atingă cel mai ridicat nivel din istorie în 2022 şi va rămâne la un nivel similar în următorii ani, în pofida eforturilor globale destinate reducerii dependenţei de cel mai poluant combustibil fosil, arată un raport publicat vineri de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters.

Preţurile mari ale gazelor, după invadarea Ucrainei de către Rusia şi perturbările care au apărut ulterior în livrările spre Europa, au determinat unele ţări să se îndrepte spre cărbunele mai ieftin. În plus, valurile de căldură şi seceta au stimulat, de asemenea, cererea de electricitate şi au redus producţia de electricitate hidro în unele regiuni, în timp ce producţia de energie nucleară a fost la un nivel redus, în special în Europa, unde Franţa a fost nevoită să închidă mai multe reactoare pentru mentenanţă, notează Agerpres.

În aceste condiţii, IEA estimează că utilizarea cărbunelui la nivel mondial ar urma să crească cu 1,2% în acest an, depăşind pentru prima dată în istorie pragul de opt miliarde de tone într-un singur an şi peste precedentul record stabilit în 2013.

De asemenea, Agenţia Internaţională a Energiei prognozează că utilizarea cărbunelui va rămâne la acest nivel record până în 2025, în condiţiile în care scăderea utilizării în economiile avansate va fi contracarată de cererea puternică din economiile emergente asiatice. Cea mai mare creştere a cererii de cărbune ar urma să fie înregistrată în India, cu un avans de 7%, urmată de Uniunea Europeană, cu o creştere de 6%, şi China, cu un avans de 0,4%. Astfel, cărbunele va continua să fie cea mai importantă sursă de emisii de CO2 din sistemul energetic global.

"Lumea este aproape de un vârf când vine vorba de utilizarea de combustibili fosili, iar cărbunele urmează să fie primul care va scădea, dar nu am ajuns încă acolo", a declarat Keisuke Sadamori, director pentru pieţe şi securitatea energetică la IEA.

Capacităţile globale de producţie de electricitate din cărbune ar urma să crească şi ele până la un nivel record de aproximativ 10,3 Terawaţi-oră în acest an, în timp ce producţia mondială de cărbune este prognozată să urce cu 5,4%, până la 8,3 miliarde de tone, de asemenea un nivel istoric.

Această analiză subliniază "nevoia urgentă de a creşte în mod semnificativ producţia de energie din surse regenerabile, precum şi eficienţa energetică, astfel încât să reducem facturile oamenilor, să ne asigurăm livrările de energie şi să menţinem intacte ţintele climatice", a declarat Alexandru Mustaţă, campaigner la Europe Beyond Coal.

• Serbia vrea să devină hub regional pentru tranzitul gazelor naturale

Serbia analizează posibilitatea construirii mai multor interconectări de gaze cu ţările vecine pentru a-şi reduce dependenţa de livrările din Rusia şi a deveni un hub regional de tranzit, transmite Bloomberg.

Ţara vecină a început deja construcţia unui interconector cu Bulgaria, care ar urma să fie terminat anul viitor, ceea ce îi va permite să importe gaze naturale din Asia Centrală şi gaze lichefiate de la terminalele din Mediterana. Acum, autorităţile de la Belgrad au în vedere construcţia unui alt interconector cu Macedonia de Nord şi, posibil, a altuia cu Albania, a declarat ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic, potrivit Agerpres.

"Nu avem suficiente resurse proprii, cel puţin când vine vorba de gaze, dar orice poate să ne reducă dependenţa de Rusia pe segmentul gazelor este important pentru noi", a declarat Dubravka Djedovic într-un interviu pentru Bloomberg, adăugând: "Vorbim despre proiecte în valoare de sute de milioane de euro pentru a aduce gaze din ţări precum Azerbaidjan şi a crea conexiuni cu terminalele din Grecia".

Un grant de la UE acoperă jumătate din costurile de 93 de milioane de euro pentru construcţia interconectorului cu Bulgaria, iar Serbia caută un sprijin suplimentar din partea blocului comunitar pentru noi conducte transfrontaliere care să îi permită să devină o rută importantă de tranzit.

Un interconector între Serbia şi Macedonia de Nord, estimat la 80 de milioane de euro, este în prezent în faza de pregătire, a spus Dubravka Djedovic, care s-a alăturat Executivului de la Belgrad în luna octombrie. Un alt interconector cu Albania depinde de progresele acestei ţări în dezvoltarea unui terminal de gaze lichefiate pe coasta sa adriatică.

"După ce vom avea conexiuni care să ne permită aprovizionarea cu gaze din surse alternative, vom fi mai puţin dependente de livrările din Rusia", a mai spus Dubravka Djedovic, care a vorbit şi de planuri pentru o eventuală conectare la gazoductul Trans-Adriatic Pipeline, care la rândul său este legat de Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline.

Cu toate acestea, Dubravka Djedovic a precizat că legăturile strânse ale Serbiei cu grupul rus Gazprom PJSC ar trebui să continue. Gazprom vinde gaze naturale Serbiei printr-o prelungire a conductei TurkStream, la preţuri mai mici decât tarifele de pe piaţă. În plus, o divizie a Gazprom deţine singurul depozit de gaze din Serbia, amplasat la Banatski Dvor, în timp ce Gazprom Neft, divizia de petrol a grupului rus, controlează singura companie de rafinare din Serbia, NIS.