Evaziune fiscală de miliarde de euro în Europa

Mai multe publicaţii au organizat o anchetă comună, în urma căreia au descoperit două manipulări financiare cu dividende, care au generat, pentru autorităţile fiscale din mai multe state europene, pierderi de taxe în valoare de 55,2 miliarde euro, informează AFP.

"Aceasta este cea mai mare fraudă fiscală din istoria Europei", a declarat profesorul Christoph Spengel, citat de săptămânalul german 'Die Zeit', unul dintre iniţiatorii consorţiului 'Correctiv', care include şi alte publicaţii precum 'Le Monde' din Franţa sau 'El Confidencial' din Spania.

Pe lângă Germania, de departe cea mai afectată ţară, afacerea vizează şi Franţa, Spania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia, Austria, Finlanda, Norvegia şi Elveţia.

Cea mai mare parte a notei de plată, adică aproximativ 46 miliarde euro, este legată de o practică de optimizare fiscală denumită 'cum cum', care se bazează pe fiscalitatea diferită ce se aplică investitorilor naţionali şi celor străini. Taxaţi mai mult pentru dividendele pe care le primesc, investitorii străini îşi vând pentru scurt timp acţiunile către o serie de bănci locale, doar pentru a evita plata impozitului pe dividende, pentru ca, ulterior, să îşi recupereze acţiunile. Acest mecanism a costat Germania cu 24,6 miliarde euro, Franţa - 17 miliarde euro şi Italia - 4,5 miliarde euro.

La această primă procedură se adaugă o practică frauduloasă, denumită 'cum ex', care a fost pusă la punct de avocatul german Hanno Berger, împotriva căruia a fost demarată o anchetă penală în Germania. Este vorba de cumpărarea şi revânzarea acţiunilor în apropierea zilei în care se varsă dividendele, însă atât de repede, încât administraţia fiscală nu mai poate să identifice adevăratul proprietar. Această manipulare, care necesită o înţelegere între mai mulţi investitori, le permite acestora să solicite de mai multe ori aceeaşi reducere de impozit ce se aplică beneficiilor ataşate dividendelor, lezând, astfel, fiscul. Această ilegalitate a costat Germania cu 7,2 miliarde euro, Danemarca - 1,7 miliarde euro şi Belgia - 202 milioane euro.

În total, 19 organizaţii media din 12 ţări au investigat această afacere şi până acum au analizat peste 180.000 de documente. Jurnaliştii s-au bazat atât pe informaţiile furnizate de autorităţile fiscale şi judiciare cât şi pe interviuri cu surse din sectorul financiar, relatează Agerpres.