Facilitarea comerţului extracomunitar - o prioritate pentru CCIR

Necesitatea reformării sistemului vamal comunitar, problemele cauzate de produsele extracomunitare importate din Ucraina în ultimul an şi reluarea exportului românesc către pieţele din Asia, Africa şi America de Sud au constituit principalele teme ale conferinţei "Facilitarea Comerţului Extracomunitar", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Lucrătorilor Vamali din România (ANPLVR).

Revigorarea comerţului extracomunitar, în special prin exportul de produse româneşti pe pieţele din Asia, Africa şi America de Sud, se impune prin prisma faptului că deficitul comercial creşte anual, considerabil, un exemplu în acest sens negativ fiind deficitul comercial înregistrat la 31 decembrie 2022 care a fost de 34,2 miliarde euro, cu peste 10 miliarde euro mai mult decât la 31 decembrie 2021, a afirmat Ovidiu Silaghi, secretarul general al CCIR.

"«Am reuşit» să pierdem, după 1990, pieţele dim Asia, Africa şi America de Sud, iar acest fapt a fost înlesnit şi de activitatea slabă a diplomaţiei economice din ţara noastră. Din păcate, până acum nu am reuşit să găsim formula pentru a trezi apetitul exportatorilor români pentru piaţa extracomunitară, deşi în această piaţă am exportat anul trecut mărfuri în valoare de 25,4 miliarde euro, dar am importat produse în valoare de peste 36,6 miliarde euro. Din păcate, apetitul consumatorilor din ţara noastră este încă orientat spre produsele de import, iar acesta trebuie să fie un motiv de îngrijorare. De aceea, am dori să avem o statistică pe importurile de brand, cum ar fi de exemplu Samsung, deoarece noi nu ştim care este valoarea acestor importuri. Dacă vom cunoaşte care este valoarea respectivă, îi vom însoţi pe reprezentanţii Guvernului la o întâlnire cu brandurile respective şi le vom solicita ca să realizeze capacităţi de producţie în ţara noastră, cu înlesnirile fiscale necesare", a spus Ovidiu Silaghi.

Reprezentantul CCIR a menţionat că un rol important în facilitarea comerţului extracomunitar îl poate juca Autoritatea Vamală Română prin simplificarea procedurilor vamale şi prin reducerea timpilor de aşteptare la frontieră pentru camioanele care transportă mărfuri din statele terţe Uniunii Europene.

"Vama a avut în ultimul an o activitate intensă datorită războiului din Ucraina, dar nu a fost o activitate foarte eficientă, deoarece în ţară noastră nu au ajuns produse cu valoare adăugată mai mare", a precizat Ovidiu Silaghi.

• Fostul şef al Vămii, demis din cauza necolectării unui supliment de 3 miliarde lei

Referitor la activitatea depusă de Autoritatea Vamală Română, fostul şef al instituţiei publice, Bogdan-Lari Mihei a declarat că Vama a fost un partener oinest pentru oamenii de afaceri din ţara noastră şi că ea nu trebuie confundată cu o anexă a ANAF.

"Rolul Vămii a crescut datorită pandemiei şi războiului din Ucraina. Deşi colectarea vamală reprezintă 3% din PIB, Autoritatea Vamală nu este o anexă a ANAF. Mai ales după ce anul trecut am reuşit să redevenim autoritate publică şi să ne impunem ca atare. În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, TVA nu se plăteşte în vamă. Orice măsuri pe care le luăm pentru a stopa evaziunea fiscală, nu se vede în spaţiul public pentru că legislaţia ne încarcă cu fel de fel de atribuţii. Gândiţi-vă că vom acorda unui operator economic statutul de operator economic de încredere. Plata TVA nu se va face în vamă, nu se va regăsi la noi, ci la ANAF pentru respectivul operator economic. Practic să stabilească cineva, arbitrar, un plan de încasări de 3 miliarde de lei în plus şi să te trezeşti că cel mai mult tu ai încasat într-o lună undeva la 1,5 miliarde lei toată Vama, asta înseamnă încă două luni în plus pe an pentru planul respectiv. Este imposibil. De aceea, Vama nu ar trebui cuantificată la valoarea taxelor încasate, pentru că este absurd. Trebuie să facem şi noi precum celelalte state europene care acordă cât mai multe scutiri în vamă, iar TVA-ul nu se plăteşte acolo", a declarat Bogdan-Lari Mihei, cel care a fost demis din funcţia de preşedinte al Autorităţii Vamale Române de către premierul Nicolae Ciucă la finalul lunii mai, deoarece nu a îndeplinit planul suplimentar de colectare a taxelor vamale.

Referitor la taxele colectate de Autoritatea Vamală Română, Claudiu Ardeleanu, director general al acestei instituţii publice a precizat că, după intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, 75% din valoarea totală a taxelor vamale colectate sunt virate la bugetul unional(comunitar).

"Practic noi răspundem atunci când aceste taxe nu sunt colectate, dacă nu ajung la bugetul UE şi când Comisia Europeană ne solicită lămuriri sau explicaţii. E dificil să punem în practică cele peste 1000 de reglementări legislative care privesc acest domeniu de activitate, mai ales că avem atribuţii în mai multe domenii. Dacă am fi doar sub pălăria Ministerului Finanţelor, ar trebui să ne ocupăm doar de colectarea taxelor vamale. Dacă am fi subordonaţi Ministerului de Interne, am căuta la vamă droguri, armament, muniţie şi alte mărfuri cu risc ridicat. Dacă am fi subordonaţi Ministerului Economiei, atunci am putea să facilităm comerţul extracomunitar. Din păcate, noi trebuie să le facem pe toate cele de mai sus. Şi, pe lângă acestea, mai avem un rol. În concepţia partenerilor americani, frontiera de stat, din estul României şi de la Marea Neagră, reprezintă second-line of defense (a doua linie a apărării). De aceea, noi trebuie să valorificăm şi această poziţie de gardian al cetăţenilor şi nu doar de colector de taxe pentru bugetul statului", a afirmat Claudiu Ardeleanu.

• 80% din comerţul României este intracomunitar

De partea celor doi s-a situat şi Octavian Relu Botea, preşedintele ANPLVR, care a arătat că rolul Autorităţii Vamale nu este doar de a colecta taxe pentru bugetul statului şi de a îndeplini planuri suplimentare de încasare, afirmând că acesta nu trebuie să constituie un motiv de evaluare important pentru schimbarea din funcţie a unor persoane din conducerea instituţiei publice.

Mai ales în condiţiile în care, aşa cum a precizat avocatul Gheorghe Piperea, aproape 80% din comerţul României este intracomunitar.

"Din această cauză, există două tipuri de probleme. Prima se referă la faptul că acest comerţ şi-a atins nivelul maxim în privinţa ţării noastre, iar a doua priveşte mişcările de falii tectonice care au loc acum la nivelul comerţului global, din care comerţul intracomunitar nu reprezintă decât o mică parte", a spus Gheorghe Piperea, care a menţionat că nivelul comercial al blocului comunitar nu se ridică la nivelul comercial al BRICS, unde China şi India reprezintă două mari forţe economice la nivel global.

"Practic ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie de partea cealaltă a graniţei europene, mai ales că avem în preajmă ţări extracomunitare - Republica Moldova, Ucraina şi Serbia - şi Marea Neagră, prin care avem acces la comerţul cu Turcia, dar şi cu fostele state sovietice prin care ajung la noi mărfuri din China. (...) Un rol important în acest context îl poate juca Autoritatea Vamală Română, mai ales că, deocamdată, nu avem o Autoritate Vamală Unică la nivel european. Constatăm că în ultima vreme comerţul electronic a crescut în UE şi se realizează în principal prin două platforme, una americană - Amazon - şi una chineză - Alibaba. Autoritatea Vamală Română trebuie să aibă competenţele necesare pentru verificarea mărfurilor tranzacţionate pe aceste platforme. Aceste competenţe sunt necesare, deoarece există situaţii de risc biologic, social şi de siguranţă naţională, pentru că ne aflăm la graniţa de est a Uniunii Europene, graniţă pe unde s-a permis în ultimul an să intre organisme modificate genetic produse în SUA, China şi Ucraina. Pe lângă acestea au mai intrat şi produse tehnologice inovative, unele dintre acestea incluzând clonarea. Din Ucraina s-a permis intrarea unor produse agricole modificate genetic, infestate, cu preş de dumping, care reprezintă un pericol pentru cetăţeni, dar şi pentru economia naţională şi europeană", a afirmat avocatul Gheorghe Piperea.

Domnul Piperea s-a referit şi la actele normative care reglementează activitatea Autorităţii Vamale Române şi s-a arătat nemulţumit de faptul că deşi legea privind activitatea acestei instituţii publice a fost votată în 2021 stabilind obiective generale clare privind reformarea Autorităţii şi activităţii depusă de angajaţii acesteia, ţintele stabilite nu sunt încă urmărite, deşi ele ar trebui îndeplinite până la finalul anului 2024.

În cadrul conferinţei s-a mai discutat despre simplificările necesare pentru procedura vamală care să ducă la fluidizarea comerţului cu statele terţe UE, despre măsurile necesare pentru reducerea timpului de efectuare a formalităţilor de tranzit şi control vamal la mărfurile cu risc scăzut, despre procedurile specifice pentru verificarea mărfurilor cu risc ridicat şi a fost prezentată soluţia Parking Buffer a firmei estoniene GoSwift privind fluidizarea traficului pe infrastructura rutieră adiacentă birourilor vamale.

Referitor la simplificarea procedurilor vamale, Octavian Relu Botea, preşedintele ANPLVR, a precizat că el nu este de acord cu acestea, atât timp cât în Spania problema a fost rezolvată nu prin simplificarea procedurilor - la care apelează doar 2% din importatorii şi exportatorii din ţara aflată în Peninsula iberică, ci prin reducerea drastică a timpului afectat controlului vamal, care se efectuează în 5 sau maximum 10 minute.