Fondul Mondial pentru Natură face recomandări Ministerelor Energiei şi Mediului

Dialogul dintre organizaţiile de mediu şi autorităţi este foarte important pentru implementarea celor mai bune măsuri menite să protejeze natura. WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a trimis recomandările sale Ministerului Energiei şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru revizuirea Planului Integrat în Domeniul Energiei şi schimbărilor Climatice (PNIESC), prin care România trebuie să urmeze direcţiile strategice cu privire la energie şi schimbări climatice, până în 2030 şi 2050, ţinând cont şi de recomandările Comisiei Europene (CE). Potrivit organizaţiei de mediu, varianta actuală a PNIESC "propune o serie de măsuri contradictorii fără a consulta societatea civilă, împiedicând o abordare colectivă pentru prioritizarea problemelor cruciale în atingerea obiectivelor naţionale în materie de climă şi energie". În acest context, WWF solicită eliminarea investiţiilor nesustenabile - precum proiectele hidroenergetice distructive - şi promovarea surselor regenerabile prietenoase cu mediul (atât clima, cât şi biodiversitatea), a comunităţilor energetice independente, a eficienţei energetice, a măsurilor reale de reducere a sărăciei energetice. Conform WWF-România: "Planul prevede o reducere a consumului de biomasă în sectorul de încălzire şi răcire până în 2030, intenţionează înlocuirea biomasei cu pompe de căldură, dar se propune şi triplarea procentului de energie electrică produsă din biomasă. Planul nu conţine etape clare şi nici indicatori de monitorizare pentru reducerea consumului de biomasă în sectorul de încălzire. În loc să respecte şi încurajeze angajamentele asumate la nivel european, şi să protejeze pădurile ca resursă vitală în atenuarea schimbărilor climatice, Guvernul României alege din nou să pericliteze siguranţa oamenilor şi a naturii". Activiştii de mediu recomandă valorificarea superioară a lemnului prin utilizare responsabilă, care pune accent pe stocarea carbonului în produse de lungă durată, nu pe ardere pentru producţia de energie, oferirea de stimulente financiare care să promoveze utilizarea lemnului cu umiditate scăzută pentru o mai mare eficienţă energetică, urgentarea şi prioritizarea surselor alternative de energie regenerabilă, echitabile pentru toţi. WWF-România mai adaugă: "De asemenea, trebuie să aliniem utilizarea biomasei forestiere la obiectivele şi politicile UE din 2026 până în 2030, conform RED III şi să avem o ofertă de biomasă care să fie în concordanţă cu obiectivul privind utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura (LULUCF). Recomandările Comisiei Europene asupra PNIESC subliniază: Stabilirea unei căi concrete pentru atingerea obiectivului naţional LULUCF".

Reprezentanţii WWF-România atenţionează asupra faptului că, în lipsa unor programe detaliate, a unor termene specifice şi a unor indicatori de performanţă, "este puţin probabil să fie atinse obiectivele şi etapele prezentate în PNIESC-ul revizuit pentru 2030, care vizează reducerea ponderii consumului final de energie de la 33% în 2019 la 30% până în 2030, în special în sectorul clădirilor". Astfel, prin intermediul documentului, ar trebui să se urmărească un echilibru mai bun între reţelele de distribuţie şi de transport, cu coordonarea DSO/TSO, pentru a utiliza mai bine reţeaua electrică existentă şi pentru a extinde capacitatea acesteia pentru energia regenerabilă. De asemenea, noile prevederi trebuie să susţină capacităţile individuale de stocare a energiei şi formarea de comunităţi energetice. Raluca Şerbănică, expert Biomasă, în cadrul WWF, a declarat:

"Este îngrijorător faptul că 15,2% din populaţia României nu îşi poate încălzi corespunzător casele. Acţiuni urgente şi concrete, cu alocări de fonduri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor şi înlocuirea echipamentelor cu unele prietenoase cu mediul, sunt esenţiale pentru a sprijini populaţia vulnerabilă energetic". În ceea ce priveşte investiţiile hidroenergetice, varianta actuală a proiectului de revizuire a PNIESC stârneşte îngrijorare, în viziunea organizaţiei de mediu. Specialişti subliniază că Planul include opt proiecte hidroenergetice depăşite şi controversate, care prezintă provocări semnificative pentru mediu şi contribuie în mod minim la sistemul energetic: "Aceste proiecte au fost abandonate din motive economice, de rentabilitate, de eficienţă şi de impact asupra mediului. Includerea lor în plan a necesitat stabilirea unui cadru legislativ permisiv, încălcând legislaţia existentă care a transpus Directivele Natura 2000 şi Directiva Cadru Apă în România. WWF consideră că daunele aduse naturii în urma acestor proiecte controversate depăşesc beneficiile modeste pe care le aduc sectorului energetic şi pledează pentru eliminarea lor din versiunea finală a PNIESC. În plus, în luna noiembrie 2023, Comisia Europeană a trimis o scrisoare suplimentară României, care nu face decât să confirme faptul că procedurile de avizare ale amenajărilor hidroelectrice se fac într-un mod superficial, şi permit distrugerea râurilor de munte ale României furnizând cantităţi insignifiante de energie electrică. Au fost adoptate şi puse în aplicare mai multe acte juridice care se adresează consumatorilor vulnerabili de energie. Legea nr. 226/2021, stabileşte măsuri de protecţie socială pentru consumatorii vulnerabili de energie, dar, din păcate, acestei legi îi lipsesc normele de aplicare şi bugetele privind eficienţa energetică a locuinţelor consumatorilor vulnerabili". În plus, proiectul de revizuire a PNIESC menţionează ocazional comunităţile energetice, dar nu abordează principalele bariere în calea înfiinţării şi funcţionării acestora.