Gamblerii din ţara noastră consideră jocurile de noroc o sursă de divertisment

Majoritatea românilor (61%) care au practicat cel puţin o dată jocuri de noroc consideră industria gamblingului o sursă de divertisment, relevă un studiu despre percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), la comanda Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers, arată un comunicat de presă remis astăzi redacţiei.

"Jocurile de noroc au o incidenţă scăzută în rândul populaţiei şi reprezintă una dintre preferinţele terţiare ale românilor. Pentru gambleri, jocurile de noroc sunt văzute, dincolo de curiozitate, şi ca o sursă de distracţie", afirmă Dan Jurcan, directorul de cercetare al Institutului Român de Evaluare şi Strategie (IRES).

Potrivit studiului Percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc, 1 din 5 români cu vârsta peste 18 ani a jucat în ultimul an un tip de joc de noroc.

Gamblerii privesc activitatea de jocuri de noroc preponderent ca pe o sursă de distracţie (61%) şi doar 9% dintre ei o consideră o sursă de venit, iar 20% o combinaţie între venit şi distracţie.

"Aproape un sfert dintre români au practicat cel puţin o dată jocuri de noroc. Aceasta este realitatea relevată de cercetarea sociologică. Însă aspectul cel mai interesant al studiului îl reprezintă faptul că românii încep să vadă industria jocurilor de noroc ca pe o sursă de entertainment, lucru îmbucurător pentru că este în concordanţă şi cu poziţionarea în multe ţări din Europa cu istorie în domeniu. De la aceste premise trebuie să pornim când vorbim despre gambling", declară Sorin Georgescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot.

Un aspect important al studiului îl reprezintă faptul că cei mai mulţi dintre jucători sunt ocazionali, 65% dintre ei jucând între o dată şi cinci ori pe an, iar motivaţia principală o reprezintă curiozitatea (42%).

Datele sociologice evidenţiază faptul că jocul de tip Loto se află pe primul loc (16%) în preferinţele jucătorilor.

• Profilul jucătorului în cifre, dincolo de mituri

Profilul jucătorului de jocuri de noroc se conturează astfel: bărbat, sub 35 de ani, studii şi venituri medii.

"De cele mai multe ori, despre industria jocurilor de noroc se vorbeşte în clişee, prejudecăţi, etichete, mituri. Poate cel mai important aspect al studiului este acela că reuşeşte să elimine multe dintre miturile asociate cu jocurile de noroc, fie că vorbim de aspecte precum tipul de joc, frecvenţa, educaţia sau veniturile jucătorului. Avem un profil al jucătorului care ne arată că focusul nu este pe câştig, ci mai degrabă pe experienţă", susţine Dan Ghiţă, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet.

• Românii - interesaţi să economisească pentru vremuri grele

În cazul ipotetic în care ar avea la dispoziţie 5.000 lei, aproape 80% din români ar prefera să economisească această sumă pentru vremuri mai grele. Doar 2% dintre români ar prefera să practice jocuri de noroc.

"Importanţa acestui studiu este cu atât mai mare cu cât cele mai recente date cu privire la percepţia românilor faţă de industria jocurilor de noroc erau din 2016. Industria avea nevoie de o analiză la zi, actualizată în concordanţă cu evoluţia societăţii, a tehnologiei, cu schimbarea percepţiilor, a paradigmelor din domeniu. Credem că, pornind de la aceste date, industria poate să îşi contureze o strategie coerentă, cu accent pe responsabilitate", declară Liviu Popovici - preşedintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers.

Studiul Percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc a fost realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada 9 - 21 martie 2022, la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers, se precizează în comunicat.