Gilda Lazăr, JTI: "Industria tutunului virează anual la stat echivalentul a circa 14% din totalul PNRR"

Industria tutunului virează anual la stat echivalentul a circa 14% din totalul PNRR, a declarat, marţi, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs şi Comunicare JTI România, Moldova şi Bulgaria în cadrul conferinţei "Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?.

Oficialul JTI a menţionat: "În 2024, se aşteaptă încasări de aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR, adică exact suma cu care sectorul tutunului contribuie anual la buget fără nicio condiţionare. Cu toate astea, remarc cu veselia tristă a românului, când nu avem de-a face cu schimbarea modificării, apare modificarea schimbării. Pentru noi contează foarte mult predictibilitatea fiscală, mai precis accizarea, dar şi stabilitatea legislativă. Exemplele trecutului arată clar că în condiţii de instabilitate, totul se dă peste cap. În 2016, s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului. Ca urmare, veniturile din accize au scăzut, exporturile la fel. A fost un zel anti-tutun, din cauza căruia statul a plătit, companiile au plătit, economia şi societatea au plătit."

Potrivit datelor prezentate de aceasta, veniturile provenite din accizele pe tutun reprezintă peste 45% din veniturile totale din accize. Industria produce cu trei fabrici în România, angajează direct 6.000 de oameni şi exportă masiv nu doar ţigarete, ci şi tutun încălzit, contribuind la echilibrarea balanţei de plăţi în 2022 cu 1,1 miliarde de euro. De asemenea, companiile de profil au investit peste 1,8 miliarde de euro de la intrarea pe piaţa locală. Conform Eurostat, România se află în topul producătorilor de produse din tutun, după Polonia şi la egalitate cu Germania.

"Dacă efectul unei legi întârziate a fost atât de grav, acum acesta se poate înmulţi cu zece. În momentul de faţă avem 10 propuneri legislative anti-tutun în circuitul legislativ. Sunt "zece întâmplări ciudate şi-o minune". De ce o minune? Doar una dintre ele e în regulă, transpunând o Directivă europeană. Restul iniţiativelor sunt ciudăţenii locale, de sorginte electorală, care exced cadrului european de reglementare. Există şi un campion, USR, care are cele mai multe proiecte de profil, dar şi o vedetă a iniţiativelor legislative, respinsă deja de Parlament în 2020, dar re-depusă anul acesta de trei ori! Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, prevederile acesteia, disproporţionate şi radicale, de tipul ascunderii produselor sub tejghea şi interzicerii sponsorizărilor, au fost preluate şi incluse ca amendamente şi într-o altă propunere, a liberalilor, propunere care fără ele ar fi putut fi doar neutră. Prin urmare, "să se revizuiască, primesc, dar.." să ştim şi noi dinainte şi să aibă o raţiune acea revizuire. Altfel, cei 1,8% din PIB, care reprezintă contribuţia industriei tutunului, s-ar putea modifica", a precizat Gilda Lazăr.

Reprezentantul JTI a arătat că pentru industria de profil surprizele se ţin lanţ, pe toate planurile: "spuneam anul trecut că dl.Câciu a fost o surpriză plăcută, pentru că am reuşit să negociem un calendar. Dar şi dl. Boloş a fost o surpriză, modificând calendarul abia intrat în vigoare. Ni s-a promis că în 2025 se va reveni la calendar, însă aflăm acum de la ministrul Finanţelor că la anul s-ar putea să avem noi ajustări, iar din 2025 o reformă fiscală în toată regula".

Conform ultimei execuţii bugetare, veniturile din accizele pe tutun au crescut de la an la an cu 7,5%. Calendarul de majorare a accizelor pentru perioada 2022-2026, intrat în vigoare anul trecut, a fost modificat recent, urmând ca accizele să fie majorate peste nivelul convenit, începând din ianuarie.

"Tutunul are o pondere mare în coşul de consum, motiv pentru care ianuarie e roşu în ceea ce priveşte riscul inflaţionist. De aceea se stabilise iniţial ca accizele sa fie majorate în iulie. Ulterior, s-a devansat pentru aprilie, iar acum avem parte de devansarea devansării: majorarea va avea loc în ianuarie", a adăugat oficialul JTI.

Potrivit unei analize a Erste Bank, "inflaţia totală ar putea atinge un nou vârf de circa 8% în perioada ianuarie-februarie 2024, pe fondul modificărilor anunţate ale accizelor pentru produsele din tutun şi al eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază".

"Se dă tot în boul care trage. Circa 3.000 de companii, din peste un milion, plătesc peste 50% din taxele la buget. Tot aceste companii sunt principalii colectori de accize, principalii angajatori. Tot pe marii contribuabili îi vizează şi modificările legislative europene, cum este impozitul minim global, care se va aplica şi în România. Bomboana de pe colivă, s-a introdus de curând impozitul pe cifra de afaceri. Repetăm tot timpul: e nevoie de predictibilitate, de stabilitate. Dacă 3 la mie din companiile din România plătesc jumătate din taxele la buget, cum avem grijă ca aceşti 3 la mie să plătească în continuare? Bunii plătitori sunt ca un fel de găină cu ouă de aur. Putem tăia găina, dar ce rezolvăm?", a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte.

"După mai bine de 30 ani, ne întoarcem la marota dlui Iliescu, la economia socială de piaţă şi la solidaritate, care trebuie să funcţioneze într-un singur sens, dinspre cei care dau. Dacă nu se înţelege, repetăm: e nevoie de predictibilitate fiscală, stabilitate legislativă, dialog şi consultare pentru orice iniţiativă. Ca să putem produce, exporta, contribui, investi şi angaja", a punctat Gilda Lazăr.

Potrivit unui studiu al ASPES (Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale), într-un scenariu optimist, care presupune stabilitate legislativă şi un nivel al pieţei negre sub 10%, sectorul tutunului ar putea contribui la economia românească cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB). În scenariul pesimist luat în calcul, de instabilitate şi în contextul unei recesiuni, contribuţia industriei s-ar diminua la 2,1 miliarde de euro, ceea ce ar însemna sub 1% din PIB.