Grecia: Mitsotakis începe al doilea mandat de premier

Conservatorul grec Kyriakos Mitsotakis îşi începe luni cel de-al doilea mandat de prim-ministru cu promisiunea de a accelera reformele pentru a transforma Grecia, la o zi după ce dreapta a obţinut majoritatea absolută în alegerile generale, informează news.ro.

Liderul partidului Noua Democraţie (ND), care a fost nevoit să renunţe pentru câteva săptămâni la funcţia de prim-ministru, urmează să depună jurământul la prânz pentru un al doilea mandat de patru ani, înainte de a forma noul său guvern.

Duminică, partidul său a obţinut 40,56% din voturi la al doilea scrutin în cinci săptămâni. Acest lucru îi oferă majoritatea absolută pe care o dorea pentru a guverna fără a fi nevoit să formeze o alianţă cu un alt partid.

Dreapta a obţinut un rezultat mai bun decât în urmă cu patru ani, când a ajuns la putere cu 39,85% din voturi, una dintre cele mai bune performanţe ale sale de la restaurarea democraţiei în 1974. În noul parlament, ea va avea 158 din cele 300 de locuri.

Kyriakos Mitsotakis a reuşit, aşadar, pariul său, după ce a cerut noi alegeri pentru a-şi asigura o majoritate absolută, în ciuda victoriei sale iniţiale la alegerile generale din 21 mai.

Duminică seara, în faţa susţinătorilor săi care jubilau la Atena, liderul în vârstă de 55 de ani i-a asigurat că are un "mandat puternic" care îi va permite să accelereze "schimbările majore" de care Grecia are nevoie.

"Reformele majore vor progresa rapid", a insistat el, afirmând că are obiective "ambiţioase" pentru următorii patru ani.

Creşterea salariilor, angajarea de personal medical şi de medici în spitalele publice cu subfinanţare cronică, combaterea inegalităţilor: următorul şef de guvern va avea multe proiecte de rezolvat.

Deşi economia greacă şi-a revenit în timpul primului mandat al guvernului de dreapta, în special datorită unei intensificări a turismului, grecii continuă să sufere din cauza costului ridicat al vieţii şi a salariilor mici.

Iar cu această victorie de proporţii, fostul student la Harvard, care provine dintr-o lungă linie de lideri politici, poate acum să revendice un rol important în cadrul dreptei europene conduse de germanul Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), căruia îi este apropiat.

"Noua Democraţie este cel mai puternic partid de centru-dreapta din Europa", a declarat el duminică seară în faţa mulţimii care jubila la sediul partidului său din Atena.

El urmează să se întâlnească din nou cu partenerii săi europeni joi, la summitul liderilor UE de la Bruxelles.

Opoziţia de stânga a fostului premier Alexis Tsipras (2015-2019) a suferit o nouă înfrângere, nereuşind nici măcar să îşi menţină scorul de 20% înregistrat la 21 mai.

Syriza a obţinut doar 17,83% din voturi şi va avea doar 47 de deputaţi în noua cameră.

Prin această lovitură dată fostului partid de stânga radicală, grecii au vrut să închidă o dată pentru totdeauna pagina unor ani de criză financiară acerbă şi de planuri de salvare cu condiţii drastice care i-au sărăcit considerabil.

Alexis Tsipras, care în 2015 a întruchipat speranţele stângii radicale din Europa, părea abătut şi serios şi nu şi-a ascuns dezamăgirea.

"A fost o bătălie dificilă (...) rezultatul este evident negativ pentru noi", a recunoscut pugilistul de 40 de ani. El a recunoscut că "un mare ciclu istoric s-a încheiat" pentru partidul său şi a făcut aluzie la viitoarele alegeri în cadrul Syriza.

Mulţi analişti consideră că zilele sale în fruntea Syriza par acum numărate. După înfrângerea usturătoare din 21 mai, el a recunoscut că s-a gândit să demisioneze.

La zece zile de la naufragiul mortal al unei ambarcaţiuni supraîncărcate cu migranţi în largul coastelor Greciei, care s-a soldat fără îndoială cu sute de morţi, trei mici partide naţionaliste şi anti-migraţie au intrat în parlament.

Împreună, acestea au obţinut aproape 13% din voturi.

Dintre acestea, "Spartanii" au provocat o surpriză cu 4,68% din voturi.

Acest partid este susţinut de Ilias Kassidiaris, un fost lider al grupării neonaziste Zorii Aurii, care ispăşeşte în prezent o lungă pedeapsă cu închisoarea şi care fusese împiedicat de Curtea Supremă să candideze la alegeri.