În 2022 GFR a depăşit pragul de un miliard de lei cifră de afaceri; CFR Marfă şi-a înjumătăţit pierderile

Depăşirea pragului de un miliard de lei cifră de afaceri de către GFR, concomitent cu o înjumnătăţire a pierderilor CFR Marfă, sunt principalele noutăţi rezultate din datele prezentate recent pe 2022 de către Ministerul de Finanţe.

Analiza datelor financiare prezentate la Ministerul de Finanţe de către principalii şapte operatori de transport feroviar de marfă indică mici evoluţii pozitive în domeniu, exceptând primii doi operatori menţionaţi, şi anume GFR şi CFR Marfă care au raportat evoluţii interesante.

În premieră, GFR a depăşit cifra de afaceri din 2021 de 771 milioane lei pentru a ajunge la 1,006 miliarde lei în 2022. Profiturile companiei s-au triplat de la 19,3 milioane lei acum doi ani la 57,9 milioane lei, anul trecut. Compania se află în a doua poziţie ca număr de angajaţi, respectiv 2391 anul trecut faţă de 2241 în urmă cu doi ani (mai puţin însă decât numărul de la CFR Marfă).

O profitabilitate aparte a arătat compania EP Rail care cu 25 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 492 milioane lei şi un profit de 24 milioane lei in condiţiile în care în 2021 cifra de afaceri a fost de 484 milioane lei şi profitul de 3,7 milioane lei.

Explicaţia numărului mic de angajaţi e faptul că EP Rail are un model de business apropiat de cel al caselor de expediţie. Casa de expediţii de stat Rofersped (acţionar CFR Marfă) a avut 134 milioane lei cifră de afaceri şi profit de 4,5 milioane lei, făcute cu doar 96 de angajaţi. În 2021 Rofersped a avut o căfră de afaceri de 112 milioane lei şi un profit de 3,66 milioane lei.

Compania germană DB Cargo a înregistrat anul trecut 356 milioane lei la un profit de 8,6 milioane lei faţă de 2021 când indicatorii au fost 273 milioane lei şi 6,5 milioane lei. Numărul total de angajaţi a fost anul trecut 771 faţă de 762 în 2021.

În ceea ce priveşte operatorul de stat, CFR Marfă, cifra de afaceri a crescut de la 512,5 milioane lei la 689 milioane lei. Contează însă faptul că pierderile au scăzut la sub jumătate, adică de la 351 milioane lei la 153 milioane lei. Numărul de personal al companiei a scăzut şi acesta de la 3904 la 3246, deci cu nu mai puţin de 700 de angajaţi.

Un loc pe podium a fost ocupat de o companie în progres (să ne amintim că anul trecut aceasta a luat în leasing locomotive Siemens furnizate de o companie poloneză). Unicom Tranzit şi-a scăzut numărul de angajaţi la 914 de la 1010, însă cifra de afaceri a crescut la 384,2 milioane lei de la 257 milioane lei. Profitul a înregistrat o evoluţie spectaculoasă de la 2,6 milioane lei la 30,7 milioane lei.

În clasamentul operatorilor figurează şi CER Fersped. Aceasta şi-a crescut cifra de afaceri la 140,16 milioane lei de la 103,5 milioane lei şi a reuşit să intre pe profit, chiar şi unul minim de 73 mii lei, de la o pierdere de 1,57 milioane lei acum doi ani.

Locul următor în top este deţinut de una dintre companiile cu acţionariat străin, şi anume Vest Trans Rail (Bulmarket, Bulgaria). Aceasta şi-a crescut cifra de afaceri cu 14 milioane lei la 99,8 milioane lei, în timp ce profitul a crescut de la 2,18 milioane lei la 6,51 milioane lei.

Compania austriacă Rail Cargo (fără cifre raportate la Finanţe pentru 2021) a înregistrat 89,33 milioane lei cifră de afaceri şi un profit de 1,41 milioane lei anul trecut.

Firma braşoveană Rail Force SRL specializată în închiriere de material rulant dar şi în transport de marfă a obţinut o cifră de afaceri de 49,6 milioane lei cu un număr de 113 angajaţi. Profitul a fost de 23,5 milioane lei, de patru ori mai mare decât cel din 2021 - 5,9 milioane lei. Cifra de afaceri de acum doi ani a fost de 45,6 milioane lei. Practic anul trecut profitul a fost aproape jumătate din cifra de afaceri.

Şi, în fine, evoluţii pozitive a înregistrat şi Cargo Trans Vagon cu un progres mic al cifrei de afaceri de trei milioane lei până la 81,19 milioane lei, dar cu o micşorare a profitului de la 7,4 milioane lei în 2021 la 1,6 milioane lei anul trecut.

Potrivit unui raport recent al Organizaţiei Patronatelor Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR), principalele riscuri identificate pe parcursul anului 2022, au fost, din punct de vedere al transportului feroviar de marfă, la fel ca în anul 2021, următoarele:

• restricţii/închideri pentru anumite zone critice din sistem;

• închideri ale anumitor unităţi de producţie ale clienţilor ca urmare a creşterilor aberante ale tarifelor la energie şi combustibili, astfel producându-se o reducere semnificativă a activităţii unor agenţi economici, fapt ce a dus şi la reducerea volumelor de marfă transportată, deci implicit a activităţii unor operatori de transport feroviar;

• reducerea semnificativă a volumelor transportate ca urmare a unei recesiuni declanşate de crizele economice suprapuse.

Raportul disponibil integral, semnat de Vasile Şeclăman, preşedintele OPSFPR, arată că starea infrastructurii feroviare s-a degradat în mod continuu, în special din anul 2001 şi până în anul 2022 inclusiv, din cauza "subfinanţării sistematice a sectorului feroviar în favoarea celui rutier (în contradicţie cu recomandările UE), precum şi a faptului că an de an contribuţiile MTI pentru infrastructura feroviară au fost de numai 4-5% din suma aflată la dispoziţia ministerului prin prevederile bugetare, în timp ce la drumuri s-au alocat constant peste 75% din sumele la dispozitia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii".