ÎN CONTEXTUL RĂSPÂNDIRII PANDEMIEI DE COVID-19 Măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea comunităţii de afaceri

Comunitatea de afaceri europeană se confruntă cu o perioadă în care incertitudinea, dificultăţile financiare şi presiunea sunt în continuă creştere din cauza ameninţărilor generate de pandemia de COVID-19, informează Camera de Comerţ şi Industrie a României(CCIR).

În acest context nefast, încă de la începutul pandemiei, Camera de Comerţ şi Industrie a României s-a aflat în dialog direct cu membrii săi - Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene (CCIJ), cu autorităţile guvernamentale şi cu organizaţiile din care CCIR face parte, în mod special cu EUROCHAMBRES, cu scopul de a iniţia şi propune cele mai bune măsuri care să reducă, pe cât posibil, impactul financiar asupra comunităţii de afaceri din România şi Europa afectate de pandemia de coronavirus.

La nivelul Uniunii Europene, în ultimele săptămâni, Comisia Europeană împreună cu celelate instituţii europene au înaintat o serie de iniţiative care au scopul de a minimiza impactul financiar şi social cauzat de pandemie, precum şi de a atenua efectele încetinirii economiei globale, informează sursa.

În data de 26 martie 2020, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, Parlamentul European a adoptat trei propuneri urgente, care vor elibera fonduri pentru statele membre, în vederea gestionării consecinţelor economice şi sociale generate de pandemia de COVID-19: (1) Iniţiativa pentru investiţii în răspunsul la coronavirus, (2) extinderea Fondului de Solidaritate al UE şi (3) suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare.

Măsurile adoptate vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare.

1) Iniţiativa UE pentru investiţii în răspunsul la coronavirus

Inițiativa urmăreşte să mobilizeze toate resursele existente din bugetul UE pentru a sprijini financiar statele membre în răspunsul lor imediat la criza generată de coronavirus. Aceasta include efectuarea unor plăți în avans, redirecționarea fondurilor de coeziune și acordarea de asistență statelor membre în canalizarea cât mai rapidă a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de bani.

Iniţiativa UE va mobiliza 37 miliarde de euro din Fondurile structurale şi de investiţii europene (FESI), rezervate iniţial pentru programele din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (CF) şi Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM). Astfel, 8 miliarde de euro provin din prefinanţarea neutilizată pe care statele membre au primit-o în 2019 şi care ar fi trebuit rambursată până la finalul lunii iunie 2020, în timp ce 29 miliarde de euro reprezintă cofinanţarea de la bugetul UE.

Utilizarea fondurilor structurale va permite ca cheltuielile de asistenţă medicală să fie eligibile pentru rambursare. Astfel, statele membre vor putea:

Utiliza Fondul European de Dezvoltare Regională pentru a ajuta companiile să facă faţă şocurile financiare pe termen scurt legate de criza provocată de coronavirus. Aceasta ar putea include, spre ex., capital de lucru în IMM-uri, o atenţie sporită fiind acordată sectoarelor puternic afectate de criză.

Utiliza FSE pentru a sprijini temporar schemele naţionale de reducere a timpului de lucru sau de șomaj parțial, care contribuie la atenuarea impactului șocului;

Aloca bani din FEDR şi FSE pentru a investi în sisteme de asistenţă medicală: achiziţionarea echipamentelor de sănătate şi de protecţie, prevenirea bolilor, e-sănătate, dispozitive medicale, securizarea mediului de lucru pentru personalul medical și accesul grupurilor vulnerabile la asistență medicală;

Utiliza FEPAM pentru a proteja veniturile pescarilor și ale fermierilor din acvacultură afectați de criză.

Drept urmare, pentru combaterea crizei provocată de COVID-19, Comisia Europeană, prin Iniţiativa UE pentru investiţii în răspunsul la coronavirus, va direcţiona către România 3, 079 miliarde de euro, dacă autorităţile româneşti vor reuşi să mobilizeze toţi banii aferenţi cofinanţării europene. Astfel, 491 milioane de euro reprezintă prefinanţarea neutilizată din fondurile de coeziune, sumă pe care România ar fi trebuit să o ramburseze la bugetul UE până la finalul lunii iunie 2020 şi 2,588 miliarde de euro - cofinanțarea de la bugetul UE care va fi disponibilă în cazul în care - conform recomandărilor Comisiei - suma în valoare de 491 milioane de euro va fi utilizată pentru finanțarea răspunsului la coronavirus.

2) Fondul de Solidaritate al UE

Această iniţiativă legislativă extinde scopul Fondului de Solidaritate al UE, incluzând, de asemenea, criza de sănătate publică în domeniul său de aplicare şi defineşte operaţiunile specific eligibile pentru finanţare, astfel încât activitatea economică să se poată relua în regiunile afectate de dezastre. Operaţiunile suplimentare eligibile sunt limitate la operaţiunile de urgenţă publică, inclusiv asistenţa pentru populaţie în caz de crize de sănătate şi măsuri pentru a preveni răspândirea unei boli infecţioase. Pentru anul 2020 va fi disponibilă suma de 800 de milioane de euro.

3) Suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare

Această măsură va împiedica transportatorii aerieni să opereze zboruri goale în timpul pandemiei. Prin această suspendare temporară, companiile aeriene nu mai sunt obligate să utilizeze sloturile de decolare şi de aterizare planificate, pentru a le păstra în următorul sezon. Pe toată durata verii, de la 29 martie până la 24 octombrie 2020, se va renunţa astfel la regula "foloseşti sau pierzi".

4) Alte demersuri europene adoptate în contextul pandemiei de COVID-19

În completarea măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru a atenua efectele produse de această pandemie, Comisia a anunţat că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii concediaţi şi pe cei care desfăşoară activităţi independente, cu o sumă în valoare de 175 de milioane de euro.

Fondul european de ajustare ar putea fi utilizat numai în cazul în care peste 500 de lucrători sunt concediaţi de o singură companie sau dacă un număr mare de lucrători sunt concediaţi într-un anumit sector.

Astfel, FEG poate cofinanţa proiecte care includ măsuri de sprijin vizând: (a) căutarea unui loc de muncă; (b) orientarea profesională; (c) educaţie, formare şi reconversie profesională; (d) îndrumare şi instruire; (e) spirit antreprenorial şi înfiinţarea de firme.

Sprijinul FEG se poate acorda şi sub formă de indemnizaţii pentru formare, mobilitate/relocare, subzistenţă, însă nu cofinanţează măsuri de protecţie socială, cum ar fi pensiile şi alocaţiile de şomaj.

De asemenea, pentru a permite statelor membre să folosească deplina flexibilitate prevăzută de regulile privind ajutoarele de stat, precum şi pentru a sprijini asigurarea de lichidităţi şi accesul la finanţe, în special pentru IMM-uri, în contextul pandemiei COVID-19, Comisia Europeană a adoptat, în data de 19 martie a.c. o un cadru temporar privind ajutoarele de stat.

Cadrul prevede cinci tipuri de ajutoare:

Granturi directe, avantaje fiscale selective şi plăţi în avans: statele membre vor putea stabili scheme de acordare de finanţări de până la 800.000 de euro unei întreprindere sub formă de subvenţii directe, avansuri rambursabile, avantaje fiscale.

Garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de companii de la bănci: statele membre vor putea oferi garanţii de stat pentru a se asigura că băncile continuă să ofere împrumuturi clienţilor care au nevoie de ele;

Împrumuturi publice subvenţionate pentru companii: statele membre vor putea acorda companiilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile atât pentru nevoile de investiţii, cât şi pentru capitalul de lucru;

Garanţii pentru băncile care direcţionează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenţionează să se bazeze pe capacităţile de creditare existente ale băncilor şi să le utilizeze drept canal de sprijin pentru companii, în special pentru IMM-uri. Un astfel de ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienţii băncilor, nu pentru băncile în sine.

Asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul prezintă riscuri neasigurabile pe piaţa privată, permiţând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.