Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi în participarea pe piaţa muncii. Cum stă România comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană?

Rata ocupării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, timpul alocat muncilor domestice neremunerate şi diferenţele salariale sunt indicatorii analizaţi în cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Friedrich Ebert Stiftung. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra inegalităţilor de gen pe piaţa muncii din România în comparaţie cu alte state europene, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, România are una dintre cele mai mici rate ale ocupării pe piaţa muncii din rândul statelor Uniunii Europene, atât în cazul femeilor (45,4%), cât şi al bărbaţilor (62,7%), conform datelor Eurostat din 2022, dar în cazul femeilor rata ocupării este printre cele mai mici din Europa, iar diferenţa de gen printre cele mai ridicate (de aproximativ 17 procente)Acest lucru reflectă faptul că, la nivelul populaţiei aflate la vârsta activă în muncă în România, mai puţine femei decât bărbaţi lucrează oficial.

Cea mai mare rată ocupării în rândul femeilor se află în Olanda (68,1%) alături de Estonia (67%), Suedia (65,9%) şi Danemarca (65%). Conform datelor de la Eurostat, tendinţe similare se păstrează şi în rândul ocupării bărbaţilor, cele mai mari valori fiind înregistrate de ţările din Europa de Vest şi de Nord.

Rata ocupării calculată diferenţiat pe genuri este relevantă în peisajul complet al distribuţiei egalităţii de gen de pe piaţa muncii. Participarea activă la viaţa de muncă este influenţată de politicile de protecţie socială şi de egalitate de gen care asigură accesul egalitar al bărbaţilor şi femeilor pe piaţa forţei de muncă. Datele obţinute din sondajele Institutului European pentru Egalitate de Gen - EIGE (2022) pe tema egalităţii de gen în munca neplătită explorează distribuţia timpului petrecut zilnic cu activităţile neplătite din gospodărie. De ce este relevantă diviziunea de gen a muncii domestice atunci când vorbim despre accesul egalitar pe piaţa muncii? Timpul petrecut cu munca din gospodărie schimbă rata participării active pe piaţa muncii şi alegerile viitoare de carieră. Modelul tradiţional al diviziunii de gen în viaţa personală de familie atribuie femeilor un rol de îngrijitor principal al persoanelor dependente, cum sunt copii, persoanele vârstnice, sau persoanele cu dizabilităţi. Atunci când vine vorba despre câştigarea venitului principal şi avansarea în carieră, bărbaţilor le este atribuit un rol pasiv în gospodărie. Acest lucru se poate observa în datele EIGE, unde femeile din România au cea mai rată a frecvenţei timpului petrecut cu munca neplătită din gospodărie, adică îngrijire, gătit, curăţenie, spălarea rufelor dar cu sarcini care ţin de mentenanţa casei şi de planificarea activităţilor din gospodărie, se menţionează în comunicat.

În 2022, conform EIGE, 87% dintre femeile din România declarau că s-au implicat zilnic în muncă domestică, la polul opus aflându-se Germania cu 49% şi Luxemburg cu 54%. Diferenţa mare dintre femei şi bărbaţi în privinţa participării zilnice la munca din gospodărie plasează România cu mult peste media statelor Uniunii Europene, alături de ţările din Europa Centrală şi de Est, Bulgaria şi Ungaria, unde diferenţele dintre femei şi bărbaţi sunt de peste 25%. În corelaţie cu o rată preponderent mică a ocupării femeilor, datele întăresc ipoteza diviziunii tradiţionale de gen care plasează femeia în poziţia de îngrijitor principal al familiei şi bărbatul în poziţia de aducător de venit.

Ce ne spune rata ocupării atunci când o analizăm împreună cu diferenţele de gen în plata salarială? Conform datelor Eurostat din 2022, România se plasează pe un loc fruntaş în rândul statelor Uniunii Europene, cu una dintre cele mai mici diferenţe de gen în plata salarială, de doar 4,5%, alături de Italia (4,3%) şi Belgia (5%), dar la mare distanţă faţă de ţările vestice unde este recunoscută rata ridicată a diferenţei în salarizarea bărbaţilor şi femeilor. Spre exemplu, ne putem referi la cazul Germaniei care prezintă o diferenţă de 17,7% în salarizarea bărbaţilor şi femeilor care au un contract de muncă. Comparativ cu România care are o rată mică a ocupării, rata Germaniei este corelată cu o rată ridicată a ocupării în rândul bărbaţilor, de 71,7%, respectiv a femeilor, de 63,4%.

Rata negativă a diferenţelor de gen în salarizare înseamnă că, în medie, femeile au câştiguri salariale similare cu cele ale bărbaţilor. Însă, datele trebuie interpretate cu scepticism atunci când rata ocupării femeilor este mult mai mică decât cea a bărbaţilor, cum este în cazul României. Conţinutul muncii şi sectorul de activitate al femeilor sunt adesea diferite de cele ale bărbaţilor. Spre exemplu, ierarhizarea poziţiilor din cadrul organizaţiilor influenţează nivelul salarizării. În cazul bărbaţilor, dacă ne uităm la sectoarele de activitate înalt calificate, cum sunt industria tehnologică, IT sau inginerie, bărbaţii ocupă, în medie, locuri de muncă care sunt mai bine plătite întrucât aceştia se regăsesc în funcţii de conducere mai mult decât femeile. La polul opus, femeile ocupă poziţii care, în general, sunt mai slab remunerate, în sectoare de activitate precum serviciile de îngrijire, curăţenie, hoteluri şi restaurante, comerţ cu amănuntul sau servicii alimentare. Nu îl ultimul rând, multe femei aleg locuri de muncă cu contracte de muncă flexibilă, cu timp parţial sau prin telemuncă din cauza responsabilităţilor pe care acestea le au în gospodărie şi în creşterea copiilor, conform comunicatului.