Iohannis: "Nu am informaţii despre închisori CIA în România"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, azi, la postul german de televiziune ARD, că nu deţine informaţii privind existenţa unor închisori ilegale ale CIA în România, precizând că Ion Iliescu a avut o exprimare neclară şi că acesta se referea la faptul că şi-a dat acordul pentru un birou al CIA, care există şi în prezent.

"Ca preşedinte al României pot să vă spun că nu deţin informaţii care să ateste faptul că pe teritoriul României ar fi existat închisori ilegale ale CIA. Ştiu, de asemenea, că Procuratura Generală a României cercetează aceste lucruri, nu a fost dat încă un verdict. Iar în urmă cu câţiva ani a existat o anchetă a Senatului, iar rezultatul a fost negativ", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, întrebat despre închisorile CIA din România.

La observaţia intervievatoarei că fostul preşedinte Ion Iliescu şi consilierul său pe teme de securitate au recunoscut existenţa unei închisori CIA în România, Iohannis a spus că a fost "o exprimare neclară".

"M-am interesat după aceea. El (Iliescu, n.r.) a spus că şi-a dat acordul pentru un birou CIA. El există şi astăzi şi este un birou mic al CIA, unde cei de la CIA şi din serviciile noastre se întâlnesc, colaborează. Nu este vorba de o închisoare a CIA, e mai degrabă un centru de cooperare, deci complet diferit de ceea ce au înţeles unii. E păcat că exprimarea a fost cumva neclară şi s-a ajuns la această concluzie", a afirmat Preşedintele Iohannis.

Ion Iliescu a aprobat "în principiu", în anul 2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba de o unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale, a scris, pe 23 aprilie, Spiegel Online.

În perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind găzduirea de către România a unui centru al Agenţiei Centrale de Informaţii.

"Aliaţii americani ne-au cerut să oferim o locaţie", afirmă Ion Iliescu într-un interviu acordat pentru Spiegel Online, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeş, care fusese, anterior, director al Serviciului de Informaţii Externe, iar atunci era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională.

Ion Iliescu a precizat că el a aprobat doar "o locaţie" destinată CIA, fără a avea cunoştinţă că era vorba de vreun centru special, pentru detenţie.

"Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO", a explicat Iliescu.

"Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în acea locaţie", a explicat fostul preşedinte. "În acel moment, mie, ca Preşedinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliaţi, nu am intrat în detalii. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv", a subliniat Iliescu.

Ulterior, Ion Iliescu a revenit asupra subiectului, susţinând că nu a confirmat în niciun fel existenţa unei închisori ilegale a CIA în România.

Fostul preşedinte a scris, pe 27 aprilie, pe blogul său că este "neplăcut surprins de modul în care se reflectă şi mai ales se comentează" afirmaţiile făcute de el într-un interviu acordat publicaţiei germane Spiegel Online.

"Vreau să fiu cât se poate de clar: nu am confirmat în niciun fel existenţa unei închisori ilegale a CIA pe teritoriul României, închisoare în care s-ar fi aplicat tehnici ilegale de interogare, cum ar fi tortura. Am precizat la fel de clar că, dacă aş fi ştiut ce destinaţie are facilitatea solicitată de partea americană, aş fi luat, cu siguranţă, o altă decizie. Ştiind ceea ce aprobasem - acordarea unui sediu pentru reprezentanţa CIA în România-justifică faptul că, în toţi aceşti ani, am negat existenţa unei închisori CIA pe teritoriul României. Resping cu toată hotărârea interpretarea acestui gest-firesc între parteneri şi aliaţi-drept o formă de a «mitui» partea americană, pentru ca România să fie primită în NATO. Aprobarea a fost dată, din câte ştiu, după ce la Praga, la summitul NATO, în noiembrie 2002, s-a luat decizia admiterii ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică. Admiterea în NATO este rezultatul firesc al reformelor politice şi militare operate după 1989 şi a avut un şir de costuri, pe care le-am acceptat, pentru că beneficiile apartenenţei noastre la NATO întrec cu mult costurile. Iar acum vedem cu adevărat că atunci am făcut o alegere corectă, care ne asigură securitatea, într-un context internaţional complicat şi extrem de periculos", a afirmat fostul Şef al Statului.