Laptele tulburat de criză

O nouă rundă de discuţii între fermieri şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cei ai Ministerului de Finanţe pe baza protocolului semnat urmează să aibă loc vineri, potrivit preşedintelui Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România (SCTR), Costel Caraş.

"La următoarele negocieri urmează să stabilim modalitatea de identificare a unităţilor de procesare care se află într-o situaţie financiară precară sau care sunt falimentare şi să vedem ce formă legală de intervenţie s-ar putea adopta", ne-a precizat liderul SCTR.

Conform spuselor sale, producătorii de lapte vor reuşi, astfel, să se dezvolte şi să-şi câştige o oarecare independenţă faţă de actualii procesatori cu care au neînţelegeri din cauză că aceştia preferă să importe laptele, materia primă, decât să o achiziţioneze de pe piaţa internă. Şi Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), consideră că "producătorii nu vor mai fi dependenţi de procesatori" după ce vor lua în folosinţă unităţile de procesare printr-o formă de concesiune sau o altă formă ce urmează să fie stabilită în scurt timp. Liderul FCBR a precizat că, momentan, autorităţile nu au stabilit şi forma juridică de acţiune, cea mai grea etapă conform spuselor sale. Cert este că proprietarii privaţi ai unităţilor de procesare aflate în pragul falimentului, ce sunt interesaţi să le vândă, vor primi o sumă mai mică decât investiţia făcută.

Secreatrul general al Ministerului Agriculturii, Miron Moldovan, ne-a explicat: "În aceste unităţi de procesare, pe lângă investiţia proprietarului privat, există, prin programele de specialitate, o contribuţie financiară a statului şi una din fondurile europene. Dacă aceste unităţi de procesare nu funcţionează, practic statul a pierdut nişte bani şi s-au alocat degeaba fondurile europene. Încercăm astfel ca acolo unde sunt patroni aflaţi în dificultate, interesaţi să vândă, să găsim o modalitatea prin care să readucem aceste unităţi de procesare în circuitul economic, sprijinind asociaţiile profesionale de producători care au nevoie de ele. În perioada următoare urmează să stabilim concret mijloacele de acţiune şi să trecem la identificarea acestor unităţi de care ar fi păcat să stea şi să se degradeze".

• Procesatorii cer schimbarea cotelor de lapte

Datele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) intrate în posesia noastră arată că, pe programul SAPARD, au fost înfiinţate 81 de unităţi de procesare, cu o capacitate de procesare între 5 şi 15 tone de litri pe zi. O parte dintre acestea au ajuns în pragul falimentului din cauza că "au avut ghinionul să se deschidă când a început criza". Odată cu intrarea producătorilor pe "felia" procesatorilor apar însă câteva probleme, prima fiind cea a cotelor de lapte pentru procesare. Cum ţara noastră are o cotă de lapte de 3,3 milioane de tone - din care 1,47 de milioane reprezintă cota de lapte pentru procesare, iar diferenţa, cea pentru vânzare directă - înmulţirea numărului de procesatori reprezintă o problemă pentru actualii jucători de pe piaţă. Directorul general al APRIL, Valentin Blănaru ne-a declarat că această problemă s-ar putea rezolva printr-o schimbare de cotă, în sesul diminuării cele aferente vânzărilor directe, în favoarea celei de procesare. Valentin Blănaru ne-a explicat: "În România, 60% din cota de lapte este defalcată pe vânzări directe, în timp ce, spre exemplu în Bulgaria, cota pentru vânzări directe reprezintă doar 3% din total. Dacă producătorii devin şi procesatori, putem face o reaşezare de cotă, în sensul măririi cotei de procesare în detrimentul celei de vânzări directe". Directorul APRIL mai consideră că, odată cu intrarea producătorilor pe "felia" procesatorilor va mai apărea o problemă: concurenţa la raft. Toate aceste probleme urmează să fie discutate între producători şi procesatori la data de 23 iunie, în cadrul unei reuniuni la care vor participa şi autorităţile statului. În cadrul evenimentului, părţile vor dezbate şi problema înfiinţării unei organizaţii interprofesionale de profil.

• Razii la procesatori

Procesatorii sunt extrem de nemulţumiţi de modul în care statul îi controlează. Potrivit lui Valentin Blănaru, printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în teritoriu, au fost înfiinţate comisii de control care verifică de luni bune "la sânge" pe procesatori. Mebrii APRIL sunt nemulţumiţi că din aceste comisii - din care fac parte Poliţia, Poliţia Economică, Direcţiile Sanitar-Veterinare şi Corpul de Control al Prefectului- , fac parte şi fermierii.

"Nu este normal ca un fermier, care este de fapt un agent economic, să aibă acces la datele confidenţiale ale altui agent economic, în speţă procesatorii", a subliniat Valentin Blănaru. Conform spuselor sale, APRIL a pregătit o adresă pe care o va înainta zilele următoare insituţiilor statului pentru că "nu este normal ca un agent economic - fermierul, să aibă acces, spre exemplu, la contractele şi la clauzele de confidenţialitate ale unui alt agent economic". Blănaru s-a arătat îngrijorat şi de modul în care vor avea loc controlale anunţate de către stat la materia primă importată. Directorul APRIL a arătat că, în fapt, cei controlaţi vor fi transportatorii materiei prime care nu au voie, prin contract să desigileze marfa, şi nu propriatarii de drept ai mărfii, fapt ce este în neconcordanţă cu normele europene. În plus, Blanaru mai atrage atenţia că APRIL nu va accepta ca la viitoarele acţiuni de control din vamă să participe şi fermierii din aceleaşi motive cu cele invocate în cazul controalelor din ţară.