LUCIAN ISAR: "Robor poate fi manipulat în sus şi în jos relativ uşor"

Indicele Robor poate fi manipulat în sus şi în jos relativ uşor, este de părere economistul Lucian Isar, care ne-a transmis: "Volumul depozitelor pe piaţa monetară interbancară raportate zilnic de BNR cu o întârziere de o zi, pe scadenţele de 3 şi respectiv 6 luni, relevante pentru creditele din România, este de sub 0,5 la mie din totalul volumului de tranzacţii interbancare pe piaţa monetară.

Suma de 5 milioane de lei pentru care este valabilă cotaţia timp de 15 minute, fără a mai ţine cont de «reciprocitatea» impusă de Guvernatorul Isărescu în urma numeroaselor ameninţări, este atât de mică în comparaţie cu volumul creditelor în lei încât oricare din cele 10 bănci participante poate cota «choice», adică fără diferenţa între preţul la care este dipus să atragă şi cel la care este dispus să plaseze cele 5 milioane de lei.

Motivul pentru care tranzacţiile pe care se bazează fixingul Robor sunt atât de reduse ca pondere este că marea majoritate a tranzacţiilor pe piaţa monetară se realizează prin instrumental numit FX Swap. Swapul valutar este un produs de piaţă monetară, nu cum greşit îl consideră Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, constând nici mai mult nici mai puţin decât dintr-un depozit într-o monedă cu un colateral în altă monedă. Istoric, după accidentul cu Banca Transilvania şi bazat pe neîncrederea în datele financiare ale diferitelor bănci supravegheate de BNR, liniile interbancare s-au micşorat. Alternativa a fost ca un plasament interbancar să se facă aproape în totalitate doar contra unei sume în altă monedă, la schimb. Nimic pe încrederea în datele financiare raportate şi supravegheate".

Robor influenţează preţul creditelor în lei atât la persoanele fizice, precum şi la cele juridice, subliniază Lucian Isar. Acesta ne-a mai spus: "Dobânda implicită în preţurile swapurilor valutare este decuplată de Robor. Acelaşi fenomen s-a înregistrat în ambele perioade de maximă manipulare a Robor, (octombrie 2008 - mai 2009 şi decembrie 2018 - aprilie 2019 (aprilie 2019 pentru că manipularea Robor se va sfârşi după alegerea noului Consiliu de Administraţie BNR)".

Băncile nu au permanent de câştigat din manipularea Robor şi nici nu sunt cele care o fac fără să fie presate să o facă, mai consideră Isar, adăugând: "Dealerii băncilor comerciale fac parte din asociaţii profesionale, cu coduri de conduită care nu le permit manipularea indicilor de piaţă monetară sau valutară".

În opinia economistului, există asemănări şi diferenţe între manipularea Robor şi cea a Libor/Euribor: "Asemănarea este aceea că manipularea Robor din 2008-2009 a fost realizată sub ameninţările Guvernatorului Isărescu pentru a permite închiderea cu o pierdere nu prea mare a poziţiilor speculative de tranzacţii în marjă. Similar, Libor şi Euribor au fost mişcate în sus sau în jos după caz, pentru a intra în profit tranzacţii de derivative pe indicele de dobândă relevant. Diferenţa între manipularea Robor şi cea a Libor şi Euribor este aceea că dacă în străinătate manipularea a fost făcută de grupări de dealer de la bănci comerciale, în România manipularea este efectuată la ordin şi sub ameninţarea Guvernatorului BNR Isărescu.

Soluţia propusă ca un compromis de Isărescu băncilor comerciale este să simuleze că fac tranzacţii la fixing. Această decuplare între tranzacţiile reale şi valorile publicate în pagina Robor îi permit lui Isărescu în acest moment să facă presiune pe politicieni. Reciprocitatea este o tranzacţie dublă, plasat şi atras, aceeaşi sumă şi la acelaşi nivel care ulterior sunt folosite ca justificare pentru nivelul Robor utilizat pentru a stabili preţul pentru întreaga piaţă.

Deşi Isărescu s-a jurat în faţa senatorilor României că nu există tranzacţii în piaţă peste dobânda Lombard aflată acum la 3,5%, acest nivel este depăşit frecvent cu precădere în O/N, iar swapruile au dobânzi implicite semnificativ mai mari.

Oricum ai privi lucrurile, Robor în acest moment nu reflectă nivelul de dobândă în piaţa interbancară şi, prin urmare, în forma actuală de manipulare de către BNR nu poate fi baza preţului creditelor.

Lipsa de injecţii de lichiditate în piaţă din partea BNR şi ameninţările BNR la adresa băncilor comerciale fac ca actualul nivel să nu aibă semnificaţie decât pentru negocierea dintre Isărescu şi politicieni.

După schimbarea CA al BNR, Robor va converge la rolul acestui indicator de expresie a tranzacţiilor nemanipulate dintre bănci şi va putea fi folosit în continuare pentru preţul creditelor".

Afirmaţiile lui Lucian Isar vin în contextul în care senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a susţinut, în mai multe ocazii, în acest an, că indicele ROBOR este manipulat de bănci, cu ajutorul BNR.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a explicat, în şedinţa comisiilor reunite Economică şi de Buget de săptămâna trecută din Senat: "Piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă funcţională, există un fixing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că România este una dintre puţinele ţări - sunt trei ţări în Europa în care fixingul se bazează pe cotaţii ferme. Înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune: «ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6%», atunci este obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5% şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11.00 şi după ora 11.00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre. (...) Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,5%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valută absorbim lichiditate şi de aceea se duc dobânzile în sus".

Mugur Isărescu a spus că înţelegerea între bănci este normală, doar înţelegerea cartelară fiind anormală: "ROBOR este o dobândă stabilită între bănci. Întrebarea care se pune este dacă există riscul să fie o înţelegere cartelară între bănci la calculul ROBOR. Răspunsul nostru este NU! (...) Cinteză (n.r. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR) intervine şi dacă dobânda ajunge acum la peste 3,5%".

Şeful BNR a menţionat că ROBOR este stabilit pe piaţa interbancară, fiind esenţial pentru echilibrele economice şi valutare.

Indicele Robor la trei luni a crescut, ieri, cu 0,05 puncte procentuale faţă de valoarea de luni, până la 3,19%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

La începutul acestui an, indicele Robor la 3 luni era cotat la 2,99%, iar în aceeaşi perioadă din 2018 Robor se cifra la 2,08% pe an.

Indicele Robor la 6 luni, cel la 9 luni şi cel la 12 luni au crescut cu câte 0,03 puncte procentuale, până la 3,36%, 3,47%, respectiv 3,53%.

În primele 19 zile din luna februarie, media cotaţiilor Robor la 3 şi 6 luni a devenit mai mică decât media tranzacţiilor efective, astfel că, dacă s-ar folosi acest indicator în calcularea ratelor, acestea ar creşte pentru luna în curs, a spus, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, reacţionând la acuzaţiile postate pe Facebook de consilierul premierului, Darius Vâlcov.

Băncile din România nu s-au împrumutat deloc, între ele, în luna ianuarie, iar cotaţiile Robor la 3 şi 6 luni au fost folosite pentru a "umfla" ratele populaţiei, a scris Vâlcov, precizând: "În altă ordine de idei, dacă nu ştiaţi, în luna ianuarie, media cotaţiilor ROBOR la 3 luni a fost 2,97 şi la 6 luni a fost 3,27. Numărul tranzacţiilor la 3 şi la 6 luni a fost un mare zero. (Adică băncile, între ele, nu s-au împrumutat deloc. Cotaţiile au fost folosite doar pentru umflarea ratelor populaţiei)".

Dan Suciu a atras atenţia, citat de news.ro, că tendinţa din piaţă s-a inversat începând din 25 ianuarie: "Acestea sunt datele pe luna ianuarie, dar, începând cu 25 ianuarie, tendinţa din piaţă s-a inversat. În consecinţă, pe primele 19 zile din februarie, media cotaţiilor ferme la ROBOR 3 luni este 3,12% şi Robor la 6 luni este 3,32%, în timp ce media tranzacţiilor efective este mai mare - 3,39%. Iar această tendinţă continuă. Ceea ce ar însemna că, dacă s-ar folosi acest indicator - media tranzacţiilor efective - şi nu Robor la 3 luni, ratele ar creşte pentru luna în curs".

Indicele Robor este folosit la calculul dobânzilor aferente creditelor în lei.