Magistraţii care au dispus arestarea fraţilor Tate justifică decizia

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti care au admis propunerea procurorilor şi au emis mandate de arestare preventivă pe nunele fraţilor Andrew şi Tristan Tate şi pe numele celor două complice ale acestora justifică decizia, arătând că ţin cont de gravitatea acuzaţiilor aduse şi că "o reacţie blândă faţă de acest gen de inculpaţi ar crea un sentiment de insecuritate publică". Judecătorii răspund şi apărării avocatului lui Andrew Tate, care susţine că iamginea acestuia creată în spaţiul public este cea a unui" personaj". "Judecătorul nu poate fi de acord cu susţinerea apărării în sensul că aceste conţinuturi video prezintă doar un personaj şi nu pot fi avute în vedere, întrucât inculpatul manifestă aceeaşi atitudine şi în relaţiile cu persoanele vătămate", se precizează în motivarea instanţei de judecată, informează News.ro.

Fraţii Tate, acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol, se consideră nevinovaţi şi "nu au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor", aşa cum reiese din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti prin care a fost dispusă arestarea preventivă a lui Andrew Tate, Tristan Tate şi a celor două complice ale acestora.

Din document reiese de asemenea că apărătorul lui Andrew Tate a susţinut că ieşirile publice ale acestuia de pe reţelele de socializare, care au fost prezentate inclusiv instanţei de judecată, prezintă doar "un personaj". Argumentul a fost însă respins de instanţă, care constată că modul în care se prezinţă în spaţiul public Andrew Tate este acelaşi în care inculpatul acţionează în viaţa de zi cu zi.

"Judecătorul nu poate fi de acord cu susţinerea apărării în sensul că aceste conţinuturi video prezintă doar un personaj şi nu pot fi avute în vedere, întrucât inculpatul manifestă aceeaşi atitudine şi în relaţiile cu persoanele vătămate, iar acest lucru transpare cu evidenţă din conţinutul conversaţiilor cu acestea aflate la dosarul de urmărire penală" se arată în documentul citat.

Judecătorii reţin de asemenea că "prin conduita sa anterioară săvârşirii faptei ce face obiectul cauzei, inculpatul dovedeşte "riscul real de a reitera un comportament infracţional".

Completul de judecată a luat în calcul, atunci când a dispus arestarea preventivă, inclusiv posibilitatea ca inculpaţii să fugă în ţări cu care România nu are acorduri privind extrădarea.

"În privinţa necesităţii măsurii pentru buna desfăşurare a procesului penal, raportat şi la susţinerile apărării în sensul că până la acest moment inculpaţii au fost la dispoziţia organelor de urmărire penală, judecătorul are în vedere faptul că până la acest moment au avut calitatea de martori în cauză, însă nu poate fi ignorată posibilitatea ca aceştia să se sustragă de la cercetări, să părăsească România şi să se stabilească în ţări care nu permit extrădarea, având în vedere posibilităţile financiare ale acestora, dar şi declaraţiile publice în această privinţă. (...)De asemenea, tot în analiza necesităţii măsurii, se are în vedere şi împrejurarea că ancheta este în desfăşurare, urmând a fi audiate persoane care ar putea avea cunoştinţă de activităţile infracţionale, cu atât mai mult cu cât o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor şi în relaţii strânse cu inculpatele. Or, având în vedere aspectele mai sus expuse, se constată că o altă măsură preventivă este insuficientă la acest moment pentru a asigura atingerea scopului prev. de art. 202 alin. 1 C.pr.pen., respectiv prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi prezervarea ordinii publice", motivează instanţa.

Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi a mai notat că "astfel cum rezultă din actele dosarului, inculpaţii şi sunt persoane cunoscute la nivel internaţional, având parte de o expunere deosebită atât în presă, cât şi pe platformele de socializare, iar faptele de care sunt acuzaţi sunt de o gravitate deosebită, astfel încât se poate aprecia în mod rezonabil că lăsarea acestora în libertare ar fi de natură să tulbure în mod real ordinea publică.