Muntenegru a acuzat ieri un grup criminal numit Cuba ransomware pentru atacurile cibernetice care i-au afectat săptămâna trecută infrastructura digitală guvernamentală, calificate de oficialii de la Podgoriţa ca fiind fără precedent, informează astăzi Reuters, potrivit Agerpres.
Ministrul Administraţiei Publice Maras Dukaj a declarat pentru televiziunea de stat că grupul a creat un virus special pentru atac numit Zerodate, 150 de posturi de lucru din zece instituţii de stat fiind infectate.
Site-urile guvernamentale au fost închise după acest atac despre care Agenţia de Securitate Naţională a Muntenegrului (ANB) a afirmat că are legătură cu Rusia.
Amploarea furtului de date nu este clară.
"Avem deja o confirmare oficială, poate fi găsită şi pe dark web, unde vor fi publicate documentele care au fost piratate de pe computerele sistemului nostru", a spus Dukaj.
Guvernul muntenegrean nu a primit încă nicio cerere de răscumpărare pentru documentele compromise, a adăugat el.
Pe site-ul de scurgere dark web văzut de Reuters, grupul de ransomware Cuba a revendicat responsabilitatea pentru atac, declarând că a obţinut "documente financiare, corespondenţă cu angajaţi ai băncilor, transferuri în conturi, bilanţuri, documente fiscale" de la parlamentul din Muntenegru, pe 19 august.
Parlamentul, care nu se află în sistemul informatic al guvernului, a negat orice furt de date, spunând că, după o perioadă în care datele au fost inaccesibile în perioada 20-21 august, sistemul său este complet recuperat şi operaţional.
Tot ieri, Ministerul de Interne a declarat că Biroul Federal de Investigaţii al SUA (FBI) va trimite în Muntenegru echipe de acţiune cibernetică pentru a ajuta la investigarea atacurilor.
Oficiali guvernamentali au confirmat că ANB suspectează că Rusia s-a aflat în spatele atacurilor, spunând că ar putea reprezenta represalii după ce Muntenegru, stat membru NATO, s-a alăturat sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei şi a expulzat mai mulţi diplomaţi ruşi.
Hackerii au atacat, de asemenea, infrastructura digitală de stat a Muntenegrului în ziua alegerilor din 2016 şi apoi din nou pe o perioadă de câteva luni în 2017, când fosta republică iugoslavă se pregătea să intre în NATO.